Dacă există un loc în România care concentrează simbolic, istoric și spiritual povestea devenirii noastre, acesta este Dealul Arsenalului cu cele două repere ale sale: Catedrala Națională și Palatul Parlamentului. Iată un deal istoric și două atracții turistice unice, de top, din România: Catedrala Națională, cea mai mare Catedrală Ortodoxă din lume și și Palatul Parlamentului, cea mai mare construcție administrativă din Europa și a doua din lume, după Pentagon.
Două simboluri antagoniste pe un deal care a văzut multe
Două edificii uriașe, din două epoci diferite, una dedicată puterii lumești, ateismului comunist, cealaltă celei spirituale, creștinismului ortodox. Cele două obiective turistice de top din București coexistă la mai puțin de 300 de metri distanță, pe dealul aflat odinioară la periferia Bureștiului, care a ieșit din anonimat cu Bătălia de pe Dealul Spirii. Dealul Spirii este cunoscut în prezent ca Dealul Arsenalului, numit așa după muniția și garnizoana pe care le găzduia în 1848, înaintea bătăliei dintre un detașament de pompieri români de 150 de persoane comandat de căpitanul Paul Zăgănescu și cei 6.000 de turci conduși de Kerim Pașa.
Catedrala Neamului, replica spirituală a Palatului Parlamentului
Catedrala Națională – Catedrala Mântuirii Neamului – privește, cumva de sus și “peste umăr” la Palatul Parlamentului. Catedrala Națională este probabil cea mai ambițioasă construcție din România postcomunistă. Mai mult decât un lăcaș de cult reprezentativ ca dimensiune, Catedrala Națională este un simbol al identității culturale, religioase și naționale ale românilor. Amplasarea sa pe Dealul Spirii – Dealul Arsenalului-, nu este de trecut cu vederea, este memorabilă.
O sugestivă și puternică imagine a evoluției României de la comunism și ateism impus la democrație și libertate religioasă. Nimic nu este întâmplător, nu puten trece cu vederea această vecinătate ideologică și “geografică” profund antagonistă.
România, în contratimp
În timp ce în lume biserici și catedrale creștine se transformă în altceva decât locuri de rugăciune, în România s-a reușit ceva monumental: construcția Catedralei Naționale. Mulți au criticat-o: nu era momentul, costă prea mult, banii erau necesari pentru școli și spitale, este prea strălucitoare, este o declarație de putere a conducerii Bisericii ortodoxe.
Proiectul Catedralei, inițiat în secolul XIX, a rămas peste 100 de ani un deziderat. Catedrala Națională ar fi trebuit să aibă o altă “reședință”, dar până la urmă Patriarhia Română a primit autorizație și acceptat amplasarea pe Dealul Arsenalului. Chiar pe acest teren cinci biserici au fost „răstignite”, trei, respectiv Alba Postăvari, Spirea Veche şi Izvorul Tămăduirii fiind demolate. Alte două, respectiv Schitul Maicilor şi Mihai Vodă, au fost translate, pe șine, câteva sute de metri, pentru a construi pe locul lor Casa Poporului – Palatul Parlamentului.
De ce Catedrala Națională este deja un obiectiv turistic de top?
Mă bazez pe flerul de ziarist și pe cel de călător experimentat. Plus că am văzut cozi ziua și noaptea, pe soare și pe ploaie torențială, șiruri liniștite de pelerini evlavioși și de vizitatori curioși. Primii au rezistat peste șase – șapte ore în picioare animați de dorința de a păși într-un locaș de cult deosebit unde să-și manifeste credința și speranța și admirația. Vizitatorii și-au dorit să vadă și să se fotografieze cu “ceva” frumos, unic, grandios. Și da, Catedrala Națională este foarte “Instagramabilă”! Probabil că fiecare a primit ceea ce și-a dorit, pentru vizitatori a meritat efortul.
Un interior instagramabil
Indiferent din ce categorie au făcut parte vizitatorii, oameni bătrâni, în floarea vârstei și mulți tineri, s-au așezat la aceeași coadă a “Mântuirii Neamului” fără să-i oblige nimeni. Oameni de toate categoriile sociale, din toate colțurile țării s-au învecinat, la coada contabilizată de aplicația Patriarhiei în ore de așteptare, pentru a vizita Catedrala Neamului. Au intrat în altarul aurit cu “mozaic” bizantin, s-au închinat la moaște. Unii au donat cu cardul la POS-urile montate, alții nu, oricum nu le-a cerut nimeni nimic.
De la bisericuțele de lemn, asamblabile precum “Lego” din România…
Nu ratez în călătoriile mele niciun lăcaș de cult important, indiferent de confesiune. Ele mă ajută să înțeleg mai bine cultura, tradițiile și istoria locului. Ceea ce te sfătuiesc și pe tine, deși fiind cititorul meu cred că o faci.
Ador bisericuțele vechi din lemn precum cele din Oltenia de sub munte sau pe cele din Maramureș și din Bucovina. Între pereții din bârne, picturile sunt șterse, podelele din lemn îți scârțâie sub picioare, încap cu greu 50 de oameni. Au rezistat vremurilor și vremii, deși erau asamblate rapid, precum niște piese Lego. Concepute pentru a fi mutate și asamblate rapid, bisericile ortodoxe din lemn erau îndeajuns de ușoare pentru a fi cărate, cu căruțele, pentru a fi salvate. Îmi plac și biserica din piatră cu o istorie nedescifrată încă pe deplin, precum Biserica din Densus, dar și sobrietatea masivă a Bisericii Negre din Brașov și reziliența Mănăstirii Brâncoveanu, atacată cu tunurile de habsburgi.
…la cele mai mari catedrale din Europa
Mă impresionează mult și catedralele mărețe precum Bazilica Sfântul Paul (finalizată în 1626) din Vatican, Notre-Dame din Paris (1260), Sfânta Sofia ( 532-537) din Istanbul (foto sus), Catedrala din Sevilla (1401–1528). Domul din Milano (1386–1965) este pe locul trei în Europa după numărul de enoriași pe care-i poate găzdui, “doar 40.000”.
Fiecare dintre acestea au sute, mii de vizitatori în fiecare zi și nu fără motiv: nu sunt doar frumoase ci au și o istorie lungă și o simbolistică aparte. Poate că i-a criticat cineva pe constructori că s-au gândit, acum multe sute de ani, chiar mii de ani, să le construiască, dar istoria nu le consemnează. Sunt deopotrivă locașe de cult active și obiective turistice de top. De ce nu ar fi și catedrala Națională pe listă?
Catedrala Națională (Mântuirii Neamului) în cifre
Până acum, în cei 15 ani de la demararea construcțiilor, au fost investiți aproximativ 270 de milioane de euro. Banii au provenit de la bugetul de stat în principal și din donații private. Sursa de finanțare, un motiv de critici.
Clădirea Catedralei Naționale este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe „Dealul Arsenalului”. Construcția se desfășoară pe 126,10 metri lungime, 67,70 metri lățime și o înălțime maximă de 120 metri.
Aria construită la sol este de 13.668,55 mp.
Aria desfășurată construită este de 55.754,55 mp.
Suprafața totală a iconografiei din mozaic din spațiul liturgic principal este de aproximativ 17.800 mp.
La subsolul Catedralei se amenajează: un paraclis pentru program liturgic de mănăstire, Muzeul Creștinismului românesc, spaţii pentru consiliere pastorală a pelerinilor, un magazin pentru cărți şi obiecte bisericeşti. Spaţii pentru parcare subterană.
Programul de vizitare al Catedralei Naționale aici.
Palatul Parlamentului în cifre
Palatul Parlamentului are o suprafață de 65.000 mp, ceea ce i-a permis ocuparea locului 1 în lume în Cartea Recordurilor la capitolul clădiri pentru uz civil administrativ, respectiv locul trei în lume din punct de vedere al volumului.
Este cea mai grea şi cea mai scumpă clădire din lume.
Casa Poporului are 270 m lungime, 270,245 m lăţime, o înălţime de 84 m (peste cota 0), adâncime 16 m (sub nivelul solului). Suprafaţa construită la sol este de 73.615 mp.
Deşi proiectul iniţial avea 80.000 mp, Casa Poporului a avut o arie desfăşurată de cinci ori mai mare.
Au fost distruse în total în acea vreme 20 de biserici, opt au fost mutate. 10.000 de locuinţe au fost demolate, peste 57.000 de familii evacuate. Printre altele, au fost demolate: Mănăstirea Văcăreşti, Spitalul Brâncovenesc, primul institut medico-legal din lume, Hala Unirii, Opereta din Piaţa Senatului, Arsenalul Armatei şi Muzeul Militar Central.
Detalii pe care este bine să le știi înainte de a vizita Casa Poporului – Palatul Parlamentului.
Câteva întrebări
Nu puțini sunt cei care au criticat și critică oportunitatea construcției Catedralei Naționale asumându-și opiniile “contra” pe față. Probabil că și construcția Palatului Parlamentului a fost criticată intens acum peste 40 de ani, pe ascuns, pentru că pe vremea Comunismului orice opinie contra conducerii dictatoriale era prompt și aspru reprimată. Au fost atunci și demonstrații „pe față”, oamenii s-au agățat de zidurile bisericii Sfânta Vineri pe care au și salvat-o.
Avem nevoie de școli și biserici? Categoric, da! Așa cum avem mare nevoie mai ales de oameni devotați meseriei de medic și profesor pentru ca ridicarea școlilor și bisericilor să-și atingă scopul.
Pentru alții, Catedrala Neamului este un contrast dureros între sărăcia românilor și fastul religios. Dar România a avut și are bani și pentru biserici și pentru catedrale, problema majoră e că nu știe să-I gestioneze. România aur poartă, noi … S-au pierdut bani alocați prin PNRR pentru spitale, ulterior s-au găsit fonduri din alte surse. Adică se poate!
Era timpul pentru o construcție precum Catedrala Neamului?
Există o perioadă anume pentru a construi ceva monumental? Da, era timpul pentru o construcție monumentală precum Catedrala Națională, dar nu doar ca simbol religios, ci mai ales ca act de afirmare culturală și identitară a unei națiuni care încă se reface după ce și-a pierdut reperele în timpul comunismului. Este drept că acest demers trebuia dublat de proiecte de dezvoltare socială. Așa, mesajul nu ar fi fost unul doar simbolic, ci și practic: credința este dublată de fapte, spiritualitatea, dublată de responsabilitate socială. Istoria va decide.
Catedrala Națională este o oglindă a României contemporane: este capabilă de proiecte mărețe când se mobilizează, deși își pune mereu bețe în roate căutând mult doritul echilibrul între sacru și realitate.
Cred că lui Dumnezeu îi plac și bisericile mici și catedralele mărețe, așa cum îi iubește și pe fii buni și pe cei risipitori. Altfel timpul Catedralei Naționale nu ar fi venit niciodată.
Poți vizita acest două obiective lejer la pas din centrul istoric, într-o zi plină în bătrânul București.
Ne-am străduit să-ți oferim un articol cât mai complet și foarte bine documentat. Sperăm că ți-a plăcut și te-a inspirat.
Te așteptăm pe Facebook și Instagram, mulțumim pentru Like și Share !
Visează, Iubește, Călătorește!
Drum bun!
