Acestea sunt cele mai populare bucate tradiționale pe care ar trebui să le încerci în Portugalia. Merită!
Bucătăria portugheză este simplă și gustoasă, pe alocuri destul de consistentă, și se bazează în special pe ingredientele locale proaspete. De la munții din nord până la dealurile și câmpiile din sud, gastronomia din Portugalia te îmbie cu o gamă largă de delicii culinare. Și multe provin direct din ocean, așa că, dacă îți plac peștele și fructele de mare, Portugalia te va încânta!
Iată ce am testat și ce mi-a plăcut în Portugalia, bucate pe care ți le recomand să le testezi și tu când ajungi în Lisabona, la Algarve, la Porto sau mai știu eu unde. Deși gusturile nu se discută, poți să-mi lași un mesaj cu alte bucate tradiționale specifice Portugaliei, împarte cu noi deliciile :). Ordinea bunătăților este aleatorie, iar lista deliciilor culinare de naratat este deschisă!
–Bacalhau. Cu cât ești mai aproape de mare, cu atât peștele va domina meniurile restaurantelor. Iar pentru cod –numit bacalhau după ce e uscat și sărat- există câte o rețetă diferită pentru fiecare zi a anului. Cel puțin așa se spune, cine sunt eu să demontez “miturile” locale ?! Bacalhau este desărat, ținut chiar și câteva zile în lapte, și apoi este gătit de ți se topește în gură.
Bacalhau con todos (cod fiert cu legume și servit cu ouă fierte), bacalhau con natas (cod cu smântână), balachau o bras (bucăți de cod amestecate cu cartofi, ouă, ceapă, măsline, patrunjel și usturoi), pasteis de bacalhau ( gogoșele din cartofi cu cod) sunt doar câteva exemple de dish-uri care încântă papilele gustative ale localnicilor pe care merită să le testezi și tu.
La grătar, la cuptor, înăbușit, conservat și prăjit, codul este cel mai ușor de găsit în meniurile și pe mesele restaurantelor portugheze.
–Sardinele la grătar sunt și ele foarte întâlnite în bucătăria portugheză. Sunt gătite fix cât este nevoie, sunt delicioase și foarte accesibile ca preț. Pescuite, de regulă, cu puțin timp înainte de a ateriza deasupra cărbunilor încinși, sardinele la grătar te vor uimi cu gustul lor dulce și cu aroma intensă de mare. Și, poate că vei observa cu uimire că sunt puse întregi pe grătar, cu tot cu solzi, și fripte cu puțină sare grunjoasă. Marinate cu ulei de măsline și servite cu salată, orez sau cartofi, sardinele pe grătar sunt pur și simplu delicioase!
În Lisabona și în alte orașe organizează în fiecare an Festivalul sardinelor– Festas de Sardinha. Cea mai bună perioadă când te poți bucura de cele mai proaspete sardine este în perioada iunie-august, inclusiv. Adică fix în sezonul de vârf al vacanțelor!
-Sardine în ulei. Oceanul Atlantic este atât de aproape și bogat în sardine că acestea mai dau meniurilor și alte feluri, mai puțin pretențioase dar la fel de gustoase. Un exemplu este cel al sardinelor conservate în ulei de măsline, în suc propriu sau în sos de lămăie, pe care le poți degusta sub denumirea de petiscos sau tapas în multe baruri și restaurante.
–Caldo verde este supa națională, cea de care își amintesc cei mai mulți portughezi, probabil, atunci când vine vorba de mâncarea de acasă. Originară din nordul Portugaliei, Caldo Verde este unul dintre cele mai populare feluri ale bucătăriei portugheze. Consistenta supă făcută din cartofi și varză, caldo verde ( foto /portugueserecipes.ca) este mai gustată în timpul iernii, dar se pregătește pe tot parcursul anului. Gustul său robust este îmbunătățit de aroma cârnaților chouriço și de cea a uleiului de măsline.
-Dacă nu-ți place peștele, nu va trebui să ții regim forțat în vacanță. Încearcă puiul la grătar, puiul piri piri. Puiul, cunoscut cu numele de “frango assado”, a fost numit după micul ardei iute cules de exploratorii portughezi de pe coasta Africii și adus acasă în bagaje. Puiul este uns cu sos de ardei iute din Piri-Piri sau Peri-Peri -„diavol african”. Nu așa de iute pe cât te-ai aștepta, de fapt nu este iute dar e aromată, carnea de pui acoperită cu piri-piri este servită cu cartofi prăjiți și o salată mică. Nu fără motiv fiind unul dintre felurile de mâncare foarte apreciate de portughezi și turiști.
În Portugalia, localurile care vând piri-piri de pui se numesc “churrascarias” și sunt peste tot în cartiere așa cum sunt șaormeriile la noi…Puiul piri-piri este tăiat în așa fel încât să fie ușor de mâncat și să ajungi ușor lângă os, unde sunt cele mai suculente mușcături. Tacâmurile nu-și părăsesc locul la degustarea în mod tradițional a puiului piri piri- “frango assado” în “churrascarias”, așa că-ți poți folosi fără jenă mâinile.
–Cataplana de mariscos. La capitolul fructe de mare, lista deliciilor locale este completată de cataplana de mariscos, un dish consistent originar din regiunea de sud a Portugaliei, Algarve. Fructele de mare se pregătesc cu legume și mirodenii într-un vas de gătit din cupru, denumit”Cataplana”. Pentru acest fel destul de consistent se folosește o combinație de diferite fructe de mare precum creveți, scoici dar și cârnați chourico.
–Polvo à la Lagareiro. Dincolo de bacalhau, codfish și sardine, caracatița sau “polvo” este un alt preparat din fructe de mare, iubit de portughezi. Iar “polvo a la Larareiro”-caracatiță proaspătă preparată în ulei de măsline, coaptă bine și servită cu cartofi este un fel simplu și delicios.
–Pastéis de Nata este desertul cel mai faimos al Portugaliei. Este o tartă dulce cu aluat ușor crocant, în straturi, de la unt, umplută cu o cremă moale și catifelată de ou, zahăr și vanilie. Fiecare patiserie are propria rețetă de Pastéis de nata și o astfel de prăjitură însoțește cafeaua de dimineață, prânz și desertul de seară al portughezilor.
–Pastéis de nata au fost create înainte de secolul al XVIII-lea de către călugării catolici de la Mosteiro dos Jerónimos de Belém, Lisabona. Nu se știe cât de dornici de ceva dulce erau călugării, cert e că aveau disponibile foarte multe gălbenușuri. Asta pentru că mănăstirile foloseau mari cantități de ouă pentru a apreta hainele folosind albușurile. Această șansă de a face economii a prins în mănăstiri, unde se făceau multe prăjituri și produse de patiserie, ceea ce a dus la răspândirea rețetelor în întreaga țară.
După Revoluția Liberală din 1820, călugării din Belém au început să vândă pastéis de nata la o rafinărie de zahăr din apropiere pentru a obține venituri. În 1834, mănăstirea lor a fost închisă și rețeta a fost vândută rafinăriei de zahăr, al cărei proprietar a deschis Fábrica de Pastéis de Belém, în 1837. Fabrica există și în prezent și este un obiectiv de neocolit printre gurmanzii care ajung în Lisabona.
Sper că ți-a plăcut și acest articol și că te-a inspirat pentru viitoarele vacanțe și călătoriii! Te invităm alături de noi pe Facebook și pe Instagram să descoperi și mai multe destinații și experiențe interesante.
Îți mulțumim pentru Like și Share, așa ne arăți că apreciezi ceea ce facem din pasiune ?!
#travel #travelblogger #consilierturism #triptips #sfaturidecalatorie #gurmanzi #holiday #inspiratie #travelblogger
Visează, iubește, călătorește! ® Drum bun!
