Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) califică declaraţiile ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, privind responsabilitatea “țepelor” în turism ca fiind „nefondate, populiste și, dincolo de aceste trivialități, greșite juridic”.
Ministrul, apreciază ANAT, confundă responsabilitatea propriului minister cu rolul unei asociații patronale.
“Dacă Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și-ar folosi propriile instrumente – datele lunare, polițele de asigurare și sistemul digital de monitorizare – multe dintre situațiile de criză de astăzi nu ar exista”, potrivit unui comunicat al ANAT.
Ministerul are date dar nu le utilizează
Ministerul are toate are toate instrumentele legale și administrative necesare pentru a preveni situațiile în care turiștii sunt afectați de intrarea în insolvență a unei agenții, dar nu le folosește. “Responsabilitatea legală pentru funcționarea și supravegherea agențiilor de turism aparține exclusiv Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Acest minister, în cadrul Direcției Generale Turism, are două structuri specializate, respectiv Direcția Control, care verifică respectarea legislației și gestionează sesizările turiștilor și Direcția Autorizare și Monitorizare, care acordă și reînnoiește licențele și clasifică unitățile turistice.
Sistem digital de raportare lunară, obligatoriu pentru agenții
Ministerul a implementat un sistem digital de raportare, care ar trebui să permită funcționarilor să analizeze datele transmise lunar de agențiile de turism – declarațiile obligatorii de activitate. Aceste declarații includ volumul vânzărilor (numărul de pachete), sumele încasate în avans de la turiști, sumele achitate furnizorilor și valorile polițelor de asigurare de insolvență. Sistemul, punctează ANAT, ar trebui să semnaleze automat discrepanțele evidente, cum ar fi cazul unei agenții care rulează milioane de euro, dar deține o poliță de asigurare minimală, de câteva mii sau zeci de mii de euro.
Informațiile despre valabilitatea și valoarea polițelor de insolvență nu mai sunt publice pe site-ul ministerului, informațiile fiind excluse din rapoartele disponibile cu privire la agențiile licențiate, astfel că doar funcționarii ministerului pot avea acces la ele.
“Dacă aceste informații ar fi analizate responsabil, ministerul ar putea interveni preventiv, înainte ca problemele să afecteze turiștii. Dar ministerul nu verifică, nu monitorizează și nu folosește datele pe care le are la dispoziție. În schimb, ministrul preferă să iasă la televizor și să acuze pe alții de ceea ce ține exclusiv de propria neglijență instituțională”.
Directivă „copy-paste”
Implementarea Directivei (UE) 2015/2302 privind pachetele de servicii de călătorie, care obligă toate statele membre să asigure existența unui mecanism eficient de garantare a sumelor plătite de turiști, astfel încât aceștia să fie integral protejați în caz de insolvență a unui organizator a fost “una formală”, consideră ANAT. Aceasta pentru că ministerul amintit nu a adaptat textul la realitățile pieței locale și a făcut un simplu „copy-paste” din directiva europeană, lăsând “industria să se descurce singură cu efectele”.
Ca urmare, în lipsa unui cadru coerent și a unei autorități care să-și asume responsabilitatea pentru buna funcționare a sistemului, rezultatul este o „lege a junglei” în care fiecare operator încearcă să se conformeze cum poate. Cu alte cuvinte, statul a impus o obligație, dar nu a oferit mijloacele de a o respecta.
Piață captivă, cu doar trei asiguratori
Din păcate, statul român nu a creat mecanisme funcționale de garantare, nu a diversificat opțiunile de asigurare și nu a asigurat un cadru concurențial echitabil. Rezultatul este o piață captivă, în care agențiile de turism și, implicit, turiștii, depind de doar trei asiguratori, dintre care unul deține peste 90% din piața polițelor de insolvență. “Aceasta nu este economie de piață, ci un monopol tolerat de stat, o anomalie care persistă sub privirea pasivă a ministerului”, opinează ANAT.
Când ministerul nu oferă alternative, nu asigură concurență și nu utilizează propriile instrumente de analiză, vina este a autorității, nu a industriei.
În aceste condiții, statul român devine direct răspunzător pentru neîndeplinirea obligațiilor care decurg din legislația europeană. Dacă un turist păgubit nu poate fi despăgubit din cauza lipsei mecanismelor adecvate de garantare, el se poate îndrepta în instanță împotriva statului, pentru recuperarea prejudiciilor suferite. Astfel de situații au avut deja loc în alte state membre ale Uniunii Europene — inclusiv în Germania, după falimentul Neckermann, detaliază ANAT.
ANAT o reprezintă piața, nu o controlează
Asociația nu are și nici nu poate avea atribuții de control economic sau financiar asupra membrilor săi, fiind o organizație patronală și nu o instituție de stat. Legea Concurenței interzice explicit colectarea și utilizarea datelor comerciale ale operatorilor privați, pentru a proteja concurența liberă.
Rolul ANAT este de a reprezenta, de a consilia și de a colabora cu autoritățile publice si nu de a le înlocui! „Un ministru care îşi înţelege atribuţiile nu caută vinovaţi în afara instituţiei pe care o conduce, ci soluţii în interiorul ei. Turismul românesc nu are nevoie de populism şi de spectacol, ci de competenţă, seriozitate şi dialog real”, a mai replicat ANAT.
Ministrul Radu Miruţă a făcut o serie de afirmaţii în mass-media privind eficienţa și oportunitatea acordării voucherelor de vacanţă pentru bugetari, care „încurajează lenea și lipsa investiţiilor” în rândul hotelierilor, creșterea prețurilor și scăderea calității serviciilor și rolul ANAT după falimentul agenţiei Cocktail Holidays.
Ți-a plăcut acest articol? Vino cu noi pe Facebook și Instagram, dă-ne Like și Share!
Visează, Iubește, Călătorește!
#consilierturism #românia #travelblogger #romania #recomandări #ANAT
