Cetatea Rupea a câștigat „bătălia” cu timpul

Pe drumul care leagă Sighișoara de Brașov, chiar înainte de „pădurea Bogății”, pe care o străbați în serpentine în ac de păr, îți apare deodată în fața ochilor, semeață și solitară pe un vârf stâncos, cetatea Rupea. Silueta ei cu ziduri în formă de melc, cocoțată aproape nefiresc pe un deal ciudățel te urmărește kilometri buni, stârnindu-ți curiozitatea și îndemându-te să o “cucerești”.

Am trecut de nenumărate ori, în ultimii ani, pe lângă acest loc misterios, care a stat foarte mult timp în ruină, cu zidurile și turnurile la pământ. Cetatea Rupea a fost  ceva timp și inaccesibilă din cauza surpării drumului de acces. Recent, aproape instinctiv m-am abătut din drumul principal către cetatea care arăta ca din cărțile cu povești medievale, silueta ei profilându-se enigmatică pe cerul îmbrățișat de un apus perfect. Era închis însă, programul de iarnă (1 noiembrie -31 martie) îi ține porțile deschise publicului de la ora 9 până la ora 17. Am revenit a doua zi și nu mi-a părut rău.

Cetatea Rupea a renăscut, după ce a fost renovată exemplar, și este gata să ne primească cu porțile deschise și să ne uimească pe toți cu frumusețea ei. De sus, de la înălțimea turnurilor sale, priveliștea asupra acestui colț al Ardealului este superbă și, nu știu de ce, dar totul în jur îmi amintește de Toscana, cu dealurile ei line, împădurite sau lucrate cu migală.

Înăuntru, pentru cei ce au mai vizitat cetăți medievale, să-mi fie cu iertare dar nu-i chiar așa spectaculos. Sunt nelipsitele ziduri și turnuri de apărare, încăperi strâmte cu ferestre mici, iar în vârf nelipsita biserica. Totul era pregătit pentru rezistența la asediu, de care fortăreața amplasată la răscrucea drumurilor dintre Transilvania, Moldova și Țara Românească a tot avut parte pe parcursul existenței sale de aproape 700 de ani.

Spectaculoase la cetatea Rupea sunt modul în care s-a realizat renovarea și grija pentru detalii dar mai ales priveliștea…este impresionant să poți vedea vedea totul de jur împrejur, zeci de kilometri. Ai orașul Rupea- unul dintre cele Șapte Scaune Șăsești ale provinciei Sibiu din Transilvania ( respectiv Orăştie, Sebeş, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu şi Rupea)-la picioare, vezi drumul Sighișoara-Brașov șerpuind printre dealurile împădurite și văile roditoare. Îți închipui cum era când santinelele vedeau lucind armurile vrăjmașe în zare, când oștile se apropiau și cum era viața sub asediu.

Spectaculoasă este și construcția cetății Rupea, pe o stâncă bazaltică declarată monument de interes național. Această poziționare a Cetății, în partea de vest a orașului Rupea i-a conferit o poziționare strategică, fiind totuși mai ușor de atacat doar dinspre latura nord-vestică. Casele din cetate, odinioară peste 100, erau pregătite să ofere un confort minim locuitorilor, iar subsolul și mai ales în Turnul denumit foarte sugestiv “al Slăninii”, avea destinația de depozit. Cel mai puternic și mai înalt din cele patru turnuri de apărare ale cetății Rupea (care au rezistat până în prezent, după ce câteva au fost dărâmate în secoul al XVIII-lea) este Turnul Cercetașilor, ultima redută în bătălii. Turnul Porții, primul atacat, avea primul rol de apărare, fiind prevăzut cu guri de scurgere a păcurii fierbinți, iar Turnul Slujtorilor era de fapt al Străjerilor.

Schițele fortificației Rupea arată că ar fi trei cetăți în una, dar zidurile arată așa pentru că au fost construite succesiv și cronologic de-a lungul sutelor de ani. Cea mai veche este fortificația din vârf, cu zidurile sale de apărare perfect îmbinate cu rocile naturale. Intrarea era pe un culoar foarte îngust, prin poarta de sub Turnul Pulberăriei. Cetatea din mijloc, unde se află Turnul pentagonal și capela, a fost ridicată în secolul al XV-lea, iar zidurile cetatii de jos începând cu secolul al XVIII-lea. Fântâna cetății Rupea, care are apă și în prezent, a fost săpată în anul 1623și are 59 de metri adâncime.

Se află pe locul unei vechi cetăți preistorice, dar este atestată documentar în anul 1324, sub numele de castrum Kuholm. Era la acea dată un loc de ultim refugiu pentru sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei. Datorită poziției strategice, în timp, cetatea s-a mărit, având rolul de fortificație și de loc de refugiu pentru populația din orașul Rupea și din zona Cohalmului. A fost administratată la început de castelani, iar din 1420 este redată comunității locale. În anul 1688, a fost cucerită de austrieci, care au reparat-o și au transformat-o în garnizoană.

Cetatea Rupea se află pe E 60, la 65 km de Brașov, la 53 km de Sighișoara.