Timișoara. Impresii și obiective importante

Oricum i-ai spune, „Mica Vienă”, “Orașul de pe Bega” sau “Primul oraș liber al României”, Timișoara este cu adevărat deosebită și merită vizitată. Cu piețele sale largi, mărginite de case și palate vechi în stil baroc, cu parcuri îngrijte și muzee interesante, Timișoara este o destinație perfectă de weekend sau pentru un popas relaxant în drumurile tale către sau dinspre vestul Europei. Nu o rata!

Capitala Banatului, regiune care și-a asumat rolul de lider, căci toată lumea a auzit expresia mândră „tot Banatu-i fruncea”, Timișoara se redescoperă în ultimii ani, și bine face, pentru că a intrat într-un soi de con de umbră la capitolul promovare. Se lucrează la reabilitarea centrului istoric al Timișoarei- Cetatea cum îi spun localnicii-(cu finanțare pe bani europeni, termenul oficial de finalizare fiind decembrie 2015) și cred că, după acest proces, urbea va fi un competitor de seamă pentru alte orașe din vestul țării și nu numai. Mai ales dacă va fi aleasă Capitala Culturală Europeană în 2021…

Ce mi-a plăcut la Timișoara

Văzută prin ochii bucureșteanului, Timișoara pare un vis împlinit, oamenii sunt amabili, clădirile frumoase, mâncarea e bună și mai ieftină. În centru, o plimbare printre edificiile vechi și grandioase, prin piețele încărcate de istorie și flancate de terase și restaurante, finalizează o zi reușită.

Bucureștenii se vor simți aici ca acasă, pentru că pot recunoaște multe din atributele unei metropole, pornind de la traficul aglomerat, la lucrările stradale care nu se mai termină, la parcările scumpe, până la oamenii grăbiți și ocupați. Se remarcă și aici…lipsa copacilor în piețele centrale, dar compensează relaxanta faleză a Begăi și parcurile bine îngrijite.

Top obiective turistice de neratat în Timișoara

Timișoara va deveni, cred și sper, o destinație turistică importantă pentru că are cu ce se lăuda, și chiar merită. Iată ce obiective nu trebuie să ocolești dacă ai ajuns în „Mica Vienă”.

Opera&Teatrul

Vizitează Piața Victoriei din Timișoara. De aici a pornit revoluția din 1989, de unde s-a propagat “unda” care a doborât regimul comunist. Mărginită de impozanta Catedrală Ortodoxă Mitropolitană și de Opera/Teatrul Național, Piața Victoriei este “inima” Timișoarei, locul unde se întâlnesc localnicii și pe care niciun turist nu-l ratează. Plimbându-te prin această piață, vei putea admira palatele elegante care o flanchează, covoarele de flori și statuia „Lupoaicei” (copie din bronz a Lupa capitolina, statuie etruscă din secolul al V-lea î.Hr.) dăruită timișorenilor de oficialitățile de la Roma.”Fântâna cu pești„, băncuțele și restaurantele de la parterul palatelor ( clădiri luxoase ridicate prin anii 1900 care purtau nume precum Lloyd, Neuhaus, Loffler sau Weiss) dau un aer relaxat acestui loc atât de încărcat de istorie.

Catedrala Mitropolitană

În Piața Victoriei se distinge Catedrala Ortodoxă, unul dintre simbolurile Timișoarei, ridicată în perioada 1936-1941. Stilul său îmbină tradiția religioasă română cu arhitectura moldovenească și bizantină. Catedrala Mitropitană din Timișoara este impresionantă, fiind una dintre cele mai înalte biserici din România, cu nouă turle mari acoperite cu țiglă multicoloră (plus patru mini-turle), turnul principal având o înălțime de 83,4 metri. Construcția are o lungime de 63 m și o lățime de 32 m, iar cele șapte clopote însumează opt tone.

Bega, de pe Podul lui Traian ( sus)

Parcul Rozelor

În “spatele” Catedralei Mitropolitane sunt câteva parcuri frumoase, precum micuțul “Parc al rozelor”, apreciat pentru pavilioanele sale și pentru trandafiri, unde ajungi mergând pe malul Begăi, după ce ai luat-o în stânga bisericii. Dacă treci Podul lui Traian de peste Bega ( la aprox. o sută de metri de Catedrală) vei fi întâmpinat de o serie de clădiri maiestuoase și de bulevarde largi, care te duc cumva cu gândul la capitala Austriei, la Paris sau chiar la Napoli, Italia.

Monumentul Sf Maria

Aici, la 500 de metri de Catedrala Mitropolitană, pe stânga, se află micuța Piață Maria, unde este Monumentul Sf Maria, amplasat pe locul unde a fost executat, pe 20 iulie 1514, potrivit legendei, conducătorul războiului țărănesc Gheorghe Doja. În imediata vecinătate a Monumentului Sf Maria se află Palatul Comunității Reformate, legat și el de începuturile Revoluției din 1989.

Biserica Piaristă

Pe drumul înapoi către Catedrală, vei putea poposi în Parcul Central, ridicat pe locul unui cimitir militar strămutat, unde se află și Aleea Celebrităților. Peste drum de acest parc este un ansamblu deosebit de clădiri numit Complexul Piarist, format din două corpuri principale, școlă și cămin, legate între ele prin clădirea bisericii-capelă. Piariștii erau călugări romano-catolici a căror misiune era educarea tineretului, iar ansamblul cu o arhitectură reprezentativă pentru Timișaoara, a fost ridicat în anii 1908-1909.

Revenind în Piața Victoriei, poate este timpul să te relaxezi la o cafea sau ceva dulce, și îți recomand Il gelato di Bruno, pentru că înghețata de aici nu are rival în zonă! Apoi, o poți porni agale către o altă piață monumentală a Timișoarei, Piața Libertății.

Castelul Huniade

Nu părăsi Piața Victoriei înainte de a admira Castelul Huniade, cel mai vechi din Timișoara, unde a locuit, timp de opt ani, Iancu de Hunedoara. Castelul Huniade găzduiește în prezent Muzeul Banatului ( clădire în renovare în mai 2015). Castelul Huniade se află în dreapta Pieței Victoriei, cu față către Operă.

Piața Libertății. Este cea mai veche piață a orașului, iar străduțele pietruite care te conduc către ea te poartă înapoi cu sute de ani. Aici a fost centrul Cetății, locul unde se țineau toate evenimentele importante. A adăpostit mai multe clădiri cu scop militar, precum fosta Cancelarie de război (datând din 1734) și Cazinoul Militar ( 1788). Se disting Primăria veche, ridicată în 1731 și Monumentul Sf Maria și Sf Ioan Nepomuk ( foto sus), care evocă o poveste tristă. Acesta a fost ridicat de doi scupltori la Viena în 1756 (în stil rococo) în memoria victimelor epidemiei de ciumă din anii 1738-1739. Piața Libertății, renovată, este este un loc frumos, aerisit, dar totuși lipsit de verdeață.

Apoi, este timpul să pornim către ultima din cele trei piețe ale vechii Timișoara, Piața Unirii.

Monumentul Sf Treimi

Piața Unirii. Se află la câteva străduțe pietonale de piața Libertății ( în dreapta) și te întâmpină maiestuoasă cu palatele, bisericile și liceele sale vechi. Este una dintre cele mari și mai frumoase piețe în stil baroc din Europa și o să-mi dai probabil dreptate când o vei vizita. Aici se află clădirea barocă a Vicariatului și Biserica Ortodoxă Sârbească, ridicate la mijlocul secolului al XVIII-lea și Domul Catolic ( finalizat în 1754, impresionant cu opt altare cu elemente baroce și rococo). Între cele două lăcașe de cult, în mijlocul Pieței Unirii, se află Monumentul Sfintei Treimi, construit la Viena, la comanda unui nobil care și-a pierdut soția în timpul epidemiei de ciumă și adus în anul 1740 la Timișoara.

Îți ia ochii și Palatul Baroc, clădit în secolul al XVIII-lea, care a fost locuit de guvernatorul Banatului și unde au concertat mari interpreți precum Franz Liszt, în marea Sală de onoare. Acum, în Palatul Baroc funcționează interesantul Muzeul de Artă.

La Trompetist

În apropiere se află unul dintre cele mai vechi hanuri, “La Trompetist”, unde au înoptat personalități precum Împăratul Francisc al II-lea și domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Periplul timișoarean nu poate să ocolească Bastionul Therezia, tot ceea ce a mai rămas din fortificația în formă de stea a orașului, construită în perioada 1731-1761. Cetatea avea trei inele de fortificații, cel interior ajungând la 20 de metri înălțime, un canal de apă, nouă bastioane și trei porți cu poduri basculante. Cu toate acestea, a fost dărâmată în 1892 pentru că incomoda dezvoltarea orașului. Bastionul Therezia, care avea rol de depozit de alimente, a fost integral renovat și găzduiește o bibliotecă și un restaurant.

Bastionul Therezia

Scurtă poveste a unui oraș istoric

Întemeiată în secolul al XI-lea, Timișoara a fost menționată pentru prima dată într-un document din 1177, în care e pomenit ca fortăreață. Timișoara este atestată oficial în 1212 sub numele de Castrum de Timeș pentru ca, peste un secol, în 1308, regele ungar Carol Robert de Anjou să poruncească ridicarea unui castelul și a unei fortărețe. Carol Robert de Anjou a mutat pentru o perioadă (1316-1323), capitala regatului său la Timișoara și avea nevoie de o reședință pe măsura poziției sale. Edificiul a fost realizat probabil de italieni și s-a dezvoltat în jurul unei curți cu turnuri cilindrice de colț. Castelul era așezat pe o insulă, fiind legat de orașul fortificat Timișoara printr-o punte mobilă.

Din Parcul Rozelor

Pe ruinele acestui castel a construit Iancu de Hunedoara, în perioada 1443-1447, castelul cunoscut azi drept al Huniade. Numele castelului vine de la Iancu de Hunedoara, care a locuit aici împeună cu familia. Castelul Huniade, care adăpostește Muzeul Banatului, este așadar cea mai veche clădire din Timișoara. Atât castelul cât și fortificațiile orașului aveau turnuri în plan adaptate artileriei. Castelul Huniade a fost reședință nobiliară pentru toți regii care până în 1552 au poposit la Timișoara. În perioada ocupației otomane (1552-1716), a fost reședința beglerbegilor Pașalâcului de Timișoara.

În 1522, otomanii cuceresc Timișoara și o transfromă în pașalâc. Apoi, în 1716, prințul Eugen de Savoya o eliberează de turci, Timișoara devenind parte a Imperiului Habsburgic. În 1718 este datată prima fabrică de bere de pe teritoriul României, iar în 1728 începe canalizarea râului Bega, care devine navigabil. Noua fortăreață, în stil Vauban (precum cetatea de la Alba Iulia) și în formă de stea, este ridicată în 1723.

Lista premierelor cu care Timișoara se poate lăuda continuă cu primul spital costruit în România, în 1745, cu publicarea primului ziar, ce-i drept de limbă germană, Temeswarer Nachrichten și cu iluminarea stadală cu gaz lampant, în 1857( orașul fiind primul și din Imperiul Habsburgic care a avut iluminare stradală).

Timișoara își trage numele de la râul Timiș, care curge la sud. Orașul afost construit pe o mlaștină, ceea ce a creat mari dificultăți la ridicarea construcțiilor. Astfel, Palatul Culturii este ridicat pe 1600 de piloni de stejar.

Sper că ți-a plăcut acest material și te aștept să ne fii alături pe Facebook ! Visează, iubește, călătorește, trăiește, alături de noi!

Drum bun!