România este singura țară europeană care a pierdut vizitatori străini: în 2024 au fost 2,4 milioane cu un milion mai puțini față de 1980.
În 1980, România era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini. La Revoluție, fluxul se situa la aproximativ 3,2 milioane, odată cu deschiderea frontierelor și afluxul de vizitatori curioși care doreau să vadă România eliberată de comunism. Dar cum curiozitatea nu ține loc de strategie, pentru turismul din România a urmat o tranziție fără direcție, fără investiții și fără viziune. Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație, deschidere și integrare europeană, numărul turiștilor străini abia depășește două milioane.
Anul trecut, România a fost vizitată de de 2,4 milioane de turiști străini, în creștere cu 13,5 % față de 2023, dar cu un milion mai puțin ca în 1980.
„Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Și singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă și aplicată după Revoluție”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT.
Turismul din România și state din Europa, cifre comparative
Albania, un stat care în 1990 era închis complet lumii, depășește astăzi România de aproape 6 ori. Și Ungaria, cu o populație mai mică, atrage de 6 ori mai mulți turiști. Bulgaria, cu ofertă similară, ne depășește de trei ori.
Franța – 101 milioane de turiști internaționali, Spania – 94 milioane, Italia: – 68,5 milioane, Turcia – peste 50 milioane, Grecia – peste 40 milioane, Albania – 11,7 milioane, Ungaria – 13 milioane, Bulgaria – 5,7 milioane, Polonia – 7,9 milioane, Serbia – 2,4 milioane, Ucraina, în război – 2,5 milioane, România: – 2,0–2,2 milioane turiști străini cazați.
Turismul nu este considerat strategic
Turismul românesc nu a fost niciodată tratat ca un sector strategic — deși ar putea reprezenta peste 10% din PIB și ar genera investiții, locuri de muncă, branding internațional și dezvoltare regională.
„Turismul nu poate crește singur. Lumea nu vine în România doar pentru că avem munți, deltă și mănăstiri. Trebuie să ne dorim să fim pe hartă și să muncim pentru asta, trebuie să apărem în cataloage internaționale cu ofertele noastre, să avem un produs coerent cu care să ne prezentăm la târgurile internaționale”, subliniază Alin Burcea, președintele ANAT.
România, țară de tranzit, nu de vacanțe
Cifrele Institutului Național de Statistică (INS) arată că fluxul brut de intrare – vizitatori străini la frontieră – este mare, de aproximativ 14,78 milioane în 2023. Aceasta indică faptul că România este mult mai des traversată/vizitată de nerezidenți decât în anii ’90.
Dar numărul turiștilor străini care chiar se cazează în unități turistice, este mult mai mic, de 1,5–2,2 milioane în ultimii ani (2022–2024).
Așadar, România pierde exact ceea ce contează: veniturile din nopțile de cazare, din consumul local, experiențele oferite, reputația, punctează ANAT.
Boală cronică: discontinuitatea
Fiecare guvern din România a schimbat structuri, strategii, logo-uri, direcții și priorități. Promovarea turismului românesc se face cu pauze, cu bugete insuficiente, fără o identitate coerentă și fără un calendar predictibil. În timp ce alte state au creat agenții profesioniste pentru promovarea turismului, cu finanțare multianuală și modele de atragere de rute aeriene, România încă face „strategii” care nu prind nici măcar anul electoral.
Ce este de făcut pentru dezvoltarea incomingului în România
*Stimularea agențiilor care aduc turiști străini în țară.
Există o lege care se referă la Prima de incoming, care se acordă pentru turiștii străini aduși, dar miniștrii ultimilor trei ani nu au reușit să acorde aceste prime.
*Creșterea bugetului de promovare.
Pe de altă parte, bugetul național de promovare turistică este de doar 2 milioane de euro pe an, din care majoritatea sumei se îndreaptă către târguri.
*Redresarea imaginii printr-o strategie coerentă.
Vecinii noștri au construit industrii turistice, în vreme ce România a privit din tribune și a contribuit la creșterea turismului lor. Diferența dintre țara noastră și statele vecine, care au reușit să facă din turism unul dintre motoarele propriilor economii, nu este de frumuseți naturale sau patrimoniu ci de viziune, respect pentru industrie și investiție strategică.
Pierderi directe din incoming: un miliard de euro/an
România plătește deja prețul indiferenței față de incoming, iar continuarea acesteia va amplifica pierderile:
- pierderi economice directe estimate la miliarde de euro anual, bani care ar putea intra în economie prin servicii turistice cumpărate de nerezidenți
- pierderea a zeci de mii de locuri de muncă potențiale în HoReCa, transport, cultură, retail și servicii conexe
- accentuarea deficitului de balanță comercială, prin lipsa unui mecanism constant de generare de valută
- deteriorarea imaginii internaționale a României ca destinație turistică necompetitivă și lipsită de viziune
- migrarea forței de muncă din turism, din cauza lipsei unui flux predictibil de turiști străini și a unui ecosistem economic stabil
- decalaj tot mai mare față de state precum Albania, Ungaria sau Croația, care transformă turismul în pilon strategic.
ANAT solicită din nou ca incoming-ul să fie declarat prioritate economică, tratat ca export de servicii și susținut prin:
- strategie multianuală de promovare
- buget predictibil
- mecanisme transparente
- parteneriat public-privat real
- profesionalizare, nu rotație politică.
Tu ce părere ai? De ce nu crește numărul turiștilor străini care vizitează România măcar la nivelul din 1990?
Visează, Iubește, Călătorește!
