Ar fi fost de ajuns să existe doar Palatul Mogoșoaia pentru a vizita acest loc emblematic pentru istorie și arhitectură care oferă însă mai multe motive pentru a-l vizita. La doar 15,4 kilometri de “Kilometrul zero” al Bucureștiului – Piața Universității – se află Mogoșoaia, o destinație ideală pentru o escapadă liniștită, un mix reușit dintre natură, istorie și cultură.
Mogoșoaia a ieșit din anonimat datorită domnitorului Constantin Brâncoveanu și a ctitoriilor sale remarcabile și atrage vizitatorii cu istoria sa, cu eleganța și unicitatea arhitecturii și atmosfera relaxantă, din mijlocul naturii. Aici, descoperi un spațiu îngrijit și armonios: Ansamblul Palatului Brâncovenesc și parcul vast cu alei umbrite ce urmăresc malul lacului. La doar câțiva pași de agitația Capitalei, ai parte și de acea liniște destul de adâncă și rară, al unui colț de natură care-și urmează ritmul propriu.
Ctitoria lui Constantin Brâncoveanu
Frumusețea locului nu este o descoperire recentă. La sfârșitul secolului al XVII-lea, Constantin Brâncoveanu a ales Mogoșoaia, unde a început să cumpere pământ.
Aici a construit mai întâi o biserică cu hramul Sfântul Gheorghe, sfințită în 1688. La 14 ani distanță, tot pe 20 septembrie, a fost inaugurat și Palatul Mogoșoaia.
Numit domn al Țării Românești în octombrie 1688, Brâncoveanu a transformat Mogoșoaia într-o adevărată „curte paralelă” față de cele din București și Târgoviște. Era un loc rafinat, unic în peisajul local, unde erau primiți ambasadori, se organizau petreceri fastuoase și aveau loc sfaturi ale Divanului.
Arhitectură brâncovenească – echilibru și rafinament
Amplasat pe malul lacului Mogoșoaia, Palatul Brâncovenesc îmbină armonios influențe renascentiste, venețiene, baroce și otomane, fără excese sau contraste stridente. Stilul brâncovenesc este vizibil în loggii, coloane, arcade și detalii sculptate.
Ansamblul de la Mogoșoaia este compus din Palatul Brâncovenesc propriu-zis, curtea interioară, Turnul Porții Târgoviște, Cuhnia (bucătăria veche), Ghețăria (figiderul pe stil vechi), Vila Elchingen (fosta casă boierească refăcută în perioada 1927-1936, foto jos).
În afara zidurilor de incintă cu turn de apărare sunt o seră de flori și cavoul familie Bibescu.
Clădirea Palatului Brâncovenesc din Mogoșoaia este organizată pe trei niveluri: o pivniță, parterul (pentru servitor) și etajul dedicat familiei domnitoare și saloanelor oficiale.
Ansamblul din Mogoșoaia este considerat cel mai frumos și cel mai bine conservat dintre palatele ctitorite de Brâncoveanu. Stilul Palatului Mogoșoaia a fost utilizat anterior și la Palatul brâncovenesc din Potlogi.
Palatul Mogoșoaia și istoria sa zbuciumată
De-a lungul timpului, atât clădirea în sine cât și stucaturile orientale, picturile murale cu portrete și scene istorice au fost afectate de incendii și jafuri. Farmecul locului s-a păstrat grație renovărilor.
După execuția lui Brâncoveanu și confiscarea averii de către otomani, palatul a fost transformat în han. A fost ocupat de panduri, devastat și, mai târziu, restaurat.
Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache, au fost decapitați pe 15 august 1714, la Istanbul. Era ziua în care voievodul Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani. Execuția a fost publică, trupurile au fost aruncate în apele Bosforului de unde au fost recuperate de creștini și îngropate. Rămășițele pământești sunt în prezent la Biserica Sf Gheorghe din centru istoric al Capitalei.
Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, și el executat de turci, Palatul Mogoșoaia a revenit marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului. A rămas în posesia familiei până la începutul sec. al XIX-lea, vreme de 120 de ani.
Palatul Mogoșoaia a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, dat fiind că marele ban Nicolae Brâncoveanu ținuse partea rușilor. O nouă distrugere s-a produs la Revoluția din 1821, când ultimul urmaș al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov, clădirea fiind ocupată de panduri.
În 1912, prințesa Martha Bibescu a început restaurarea amplă a palatului, oferindu-i actualul aspect cu influențe venețiene, prin contribuția unor meșteri italieni.
În 1917, întreg domeniul Mogoșoaia a fost bombardat de aviația germană, suferind pagube importante.
Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului
Palatul Mogoșoaia găzduiește în prezent Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, unde, alături de expozițiile permanente și temporare, au loc diverse concerte și vernisaje.
Program de vizitare: de marți până duminică, între orele 09.00 și 17.00 (ultima intrare la 16.30). Luni, închis.
Un detaliu fascinant al Palatului Mogoșoaia este podeaua-mozaic din sticlă suflată cu aur, adusă din Italia.
Cuhnia Palatului Mogoșoaia – sufletul practic al domeniului
Una dintre cele mai interesante construcții este Cuhnia – vechea bucătărie a palatului. Clădirea, susținută de opt coloane elegante și parțial „îngropată” pentru menținerea temperaturii, este organizată ingenios: o încăpere centrală și patru cămări laterale, cu pereți groși din cărămidă.
Coșul amplasat central asigura evacuarea fumului și ventilația. Astăzi, Cuhnia găzduiește vernisaje și evenimente culturale – un contrast frumos între trecutul culinar și prezentul artistic.
Merită o vizită la Palatul Mogoșoaia?
Merită, în orice anotimp, pentru verdele pădurii (tot mai rare, din nefericire) și liniștea lacului, pentru plimbările prin parcul în care sunt copaci seculari.
Și pentru lecția de istorie dezvăluită printre arcade și coloane și pentru sentimentul că, la doar câțiva pași de București, există un loc unde timpul curge altfel.
Mogoșoaia nu este doar o destinație de weekend – este o incursiune elegantă în istoria și rafinamentul unei epoci definitorii pentru cultura românească.
Știai că?
Ceea ce numim în prezent Calea Victoriei a fost creația lui Constantin Brâncoveanu, care a dorit un drum direct între reședința sa din Mogoșoaia și Palatul voievodal din Curtea Domnească din București.
Drumul era pavat cu trunchiuri secționate de copaci, de unde denumirea de “Pod”. Denumirea de Podul Mogoșoaiei a fost schimbată în 1878, când în București au intrat victorioase trupele Armatei Române după Războiul de Independenţă. Atunci s-a născut „Calea Victoriei”.
Inscripția (pisania) de deasupra intrării principale a Palatului Mogoșoaia ne amintește de 1702, anul când „prealuminatul domn” Constantin Brâncoveanu a inaugurat acest monument pentru fiul său, Ștefan.
Poți observa stema familiei Brâncoveanu – vulturul cu crucea în cioc – dar și eleganța arhitecturii neoclasice românești stilul brâncovenesc, care s-a născut odată cu Palatul Mogoșoaia.
Stema este „actul de naștere” al stilului brâncovenesc. Specific Țării Româneștii, stilul brâncovenesc este un mix între tradiţiile artistice locale şi influenţele bizantine, orientale şi occidentale, inclusiv şcoala renașterii italiene.
Stilul arhitectural brâncovenesc este considerat “primul stil românesc”. Caracteristicile principale care-l definesc sunt elementele de pietrărie prelucrată artistic, accentuarea reliefului prin tehnica „a jour” în sculptarea pietrei şi a lemnului. Predomină motivele vegetale: acantul, vrejuri, strugurii, floarea soarelui. Extravaganța decorațiunilor îndreptățesc utilizarea expresiei “baroc românesc”.
Este bine de știut!
În parcul Palatului Mogoșoaia și în parcul Mogoșoaia sunt interzise bicicletele și trotinetele electrice.
Poți face un picnic pe iarbă, dacă vremea permite, dar în apropiere există trei restaurante și o pizzerie.
Pietrișul aleilor care urmează țărmul lacului nu sunt deloc prietenoase cu încălțările obișnuite ci mai degrabă cu bocancii de drumeție și trekking.
În Mogoșoaia există și un centru de echitație și două centre Spa.
Îți recomand să alegi să vizitezi parcul și Palatul Mogoșoaia în timpul săptămânii, pentru mai multă liniște.
Cum ajungi la Palatul Mogoșoaia
Dacă ajungi cu mașina, trebuie să știi că există trei parcări cu plată. Sunt câteva zeci de locuri de parcare atât la intrarea în Parcul Mogoșoaia și adiacent Șoselei București-Târgoviște, vizavi de fosta primărie Mogoșoaia. O altă parcare, mai mare, este după porțile prin care intri în parcul Palatului Mogoșoaia.
Cu trenul, pe ruta Gara de Nord-Aeroportul Henri Coandă Otopeni. Cobori la prima stație, Parc Mogoșoaia, după aprox. șapte minute.
Cu autobuzul 436-de la punctul Internodal Străulești, unde se află și stația de metrou Străulești.
Cu autobuzul 476 de la Colloseum Mall.
Sperăm că ți-a plăcut și te-a inspirat acest articol despre Palatul Mogoșoaia și nu numai.
Pentru mai multe informații, știri, impresii sincere și reportaje exclusive, te așteptăm pe Facebook și Instagram . Mulțumim pentru Like și Share !
Visează, Iubește, Călătorește!
Drum bun!
