Datele Eurostat arată că procentul a coborât de la 66,6% în 2016 la 61,4% în 2025, dar România rămâne mult peste media europeană. În timp ce media Uniunii Europene a scăzut de la 28,3% în 2018 la 27,5% în 2025, România a evoluat în sens opus: de la 58,9% la 61,4%.
61,4% dintre românii cu vârsta de 16 ani și peste nu și-au permis în 2025 o săptămână de vacanță departe de casă, potrivit Eurostat, România înregistrând cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană. Pentru ANAT, această cifră nu este doar o statistică, ci un semnal de alarmă pentru economie și societate, care indică erodarea puterii de cumpărare și riscul ca vacanța să devină un lux pentru o parte tot mai mare a populației.
România: de la 66,6% la 61,4% în nouă ani
Datele Eurostat arată o realitate îngrijorătoare: 61,4% dintre românii cu vârsta de 16 ani și peste nu și-au permis în 2025 o săptămână de vacanță departe de casă, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, față de 27,5% la nivelul UE.
Mai mult, România a ajuns într-o situație mai proastă decât în urmă cu câțiva ani: după ce procentul coborâse la aproximativ 54,1% în 2019, acesta a revenit la 59,5% în 2023, la 58,6% în 2024 și la 61,4% în 2025.
Semnal de alarmă major pentru economie și societate
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) consideră că aceste cifre nu trebuie privite doar ca o statistică, ci ca un semnal de alarmă major pentru economie și societate.
Turismul nu este un lux, ci o componentă esențială a calității vieții, a sănătății populației și a productivității economice. Procentul de 61,4% reflectă, în opinia ANAT, o polarizare economică accentuată și arată că o parte importantă a populației este exclusă de la accesul la servicii turistice din cauza erodării puterii de cumpărare.
Piața turistică din România devine tot mai polarizată
Cifra de 61,4% confirmă, în opinia ANAT, faptul că piața turistică din România devine extrem de polarizată.
Există un segment de turiști cu venituri medii și ridicate, care continuă să călătorească și să își planifice vacanțele, dar, pe de altă parte, o masă largă de români a intrat într-o zonă de „supraviețuire” a bugetului de vacanță.
ANAT vorbește despre o masă critică de cetățeni – peste 60% din populație – complet exclusă din piața turistică din cauza diminuării puterii de cumpărare.
„O industrie turistică sănătoasă înseamnă o populație mai odihnită și, implicit, o economie mai productivă. Vacanța nu trebuie să devină un privilegiu rezervat unei minorități, ci să rămână o componentă accesibilă a vieții de familie. ANAT va continua să susțină măsuri care sprijină puterea de cumpărare și accesul românilor la vacanțe”, declară Cristian Bărhălescu, președintele ANAT.
Această polarizare se reflectă și în evoluția turismului de masă, unde cererea devine tot mai dependentă de nivelul prețurilor și de capacitatea familiilor de a-și permite cheltuielile aferente unei vacanțe.
Și în 2016 România avea cel mai ridicat nivel din UE: 66,6%
Problema nu este una nouă pentru România, dar evoluția din ultimul deceniu este relevantă.
În 2016, 66,6% dintre români nu își permiteau o săptămână de vacanță. Valoarea a fost prezentată de Eurostat într-o publicație din 2017, România având atunci cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Datele Eurostat arată că situația din 2025 nu este singulară. România s-a aflat în mod constant la un nivel mult peste media europeană în anii pentru care sunt prezentate aceste date, în ceea ce privește dificultățile financiare pentru a putea merge în concediu departe de casă.
În 2018, 58,9% din populația României nu își permitea o vacanță, față de 28,3% la nivelul UE.
Dar România nu era singura țară din regiune cu un procent ridicat al persoanelor de 16 ani și peste care întâmpinau dificultăți financiare pentru a pleca într-o vacanță departe de casă.
În 2019, procentul din România coborâse la 54,1%, în timp ce media europeană era de aproximativ 28%.
Dar aici apare o diferență esențială: alte țări din regiune au reușit să reducă mult mai rapid acest indicator.
România, față de alte țări din regiune
| Țara / UE | 2018 | 2025 | Evoluție 2018–2025 |
| România | 58,9% | 61,4% | +2,5 pp |
| Grecia | 51,0% | 46,6% | −4,4 pp |
| Ungaria | 42,0% | 39,1% | −2,9 pp |
| Bulgaria | 30,5% | 39,1% | +8,6 pp |
| Polonia | 34,6% | 25,0% | −9,6 pp |
| UE | 28,3% | 27,5% | −0,8 pp |
Sursa: Eurostat
Alte țări din regiune au reușit să reducă semnificativ acest procent. Polonia a coborât cu 9,6 puncte procentuale ponderea persoanelor care nu își permit o săptămână de vacanță pe an, Grecia cu 4,4 puncte, iar Ungaria cu 2,9 puncte.
România a evoluat în sens invers, cu o creștere de 2,5 puncte procentuale, fiind astfel într-o situație mai proastă decât în 2018.
Bulgaria, care a avut o creștere și mai mare a ponderii persoanelor care nu își permit o săptămână de vacanță pe an, are totuși o situație mai bună decât România: 39,1%, față de 61,4%.
România a ajuns de la 58,9% la 61,4%, în timp ce media UE a coborât de la 28,3% la 27,5%
Această evoluție arată amploarea decalajului dintre România și media europeană.
În 2018, diferența era de 30,6 puncte procentuale. În 2025, aceasta a ajuns la 33,9 puncte procentuale.
România nu doar că are în continuare cel mai ridicat procent din UE, dar, în intervalul 2018–2025, a evoluat în sens opus față de media europeană.
Românii nu renunță imediat la vacanțe, ci reduc bugetul
ANAT nu vede însă o renunțare în masă la vacanțe. Mai degrabă, românii își schimbă comportamentul și încearcă să își păstreze concediul prin reducerea costurilor.
În locul unui sejur clasic de șapte zile sunt preferate vacanțe de patru-cinci zile, city-break-uri sau sejururi mai scurte.
Turiștii aleg tot mai mult perioadele de extra-sezon, precum lunile mai, iunie și septembrie, când tarifele sunt mai mici.
De asemenea, Early Booking a devenit un instrument important pentru familiile care vor să obțină prețuri mai bune, iar ofertele tip Last Minute sunt urmărite de cei care preferă să aștepte până în apropierea plecării pentru a găsi tarife mai mici.
Renunțarea completă la vacanță este, în această logică, ultima soluție.
Cererea există, dar este extrem de sensibilă la preț
În opinia ANAT, problema pieței nu este lipsa dorinței de a călători: cererea internă există, dar este extrem de sensibilă la preț.
Turiștii români sunt mult mai atenți la modul în care își cheltuiesc banii și compară permanent ofertele, destinațiile și serviciile incluse.
Această situație obligă agențiile de turism și hotelierii să pună accent tot mai mare pe conceptul de „value for money”. Turistul trebuie să simtă că serviciile primite justifică fiecare leu cheltuit.
All-inclusive oferă predictibilitate familiilor
Pe litoralul românesc, ANAT constată că cererea rămâne stabilă în special pentru hotelurile care au investit în servicii all-inclusive.
Pentru familii, acest tip de produs are un avantaj important: oferă predictibilitatea costurilor. Într-o perioadă în care bugetele sunt atent calculate, posibilitatea de a ști dinainte cât va costa în mare parte vacanța devine un criteriu important în alegerea hotelului și a destinației.
Litoralul românesc rămâne cea mai căutată destinație de vară, însă cererea este concentrată în special în lunile iulie și august.
România concurează direct cu Bulgaria, Grecia și Turcia
ANAT atrage atenția că destinațiile românești se află într-o competiție directă cu piețe precum Bulgaria, Grecia și Turcia.
Pentru turiștii cu bugete mici și medii, aceste destinații reușesc adesea să ofere un raport calitate-preț mai atractiv. În aceste condiții, România nu poate conta doar pe proximitatea geografică.
Hotelurile și destinațiile românești trebuie să ofere servicii competitive, calitate și experiențe care să justifice prețul. Riscul este ca un turist să constate că, pentru o sumă similară, poate primi în străinătate un produs turistic mai bun.
Scumpirile din turism nu sunt un moft al operatorilor
ANAT subliniază că majorarea prețurilor din turism trebuie analizată în contextul creșterii costurilor de operare.
Energia, utilitățile, alimentele, combustibilii, forța de muncă, taxele și modificările fiscale au majorat costurile hotelurilor, restaurantelor și agențiilor de turism.
Hotelierii și agențiile nu au crescut tarifele din lăcomie, ci pentru a putea acoperi aceste costuri și pentru a-și menține activitatea.
O parte dintre operatori încearcă să absoarbă creșterile prin optimizarea proceselor, însă, în lipsa stabilității și predictibilității fiscale, presiunea asupra prețurilor rămâne ridicată.
Riscul unui efect de bumerang
Dacă operatorii încearcă să mențină tarifele artificial la niveluri scăzute prin reducerea calității serviciilor, România riscă să piardă și mai mulți turiști în favoarea destinațiilor externe. De aceea, soluția nu poate fi pur și simplu reducerea prețurilor. Este nevoie de servicii mai bune și de un raport calitate-preț competitiv.
Voucherele de vacanță au un rol esențial
ANAT consideră că voucherele de vacanță reprezintă un instrument important atât pentru turism, cât și pentru accesul populației la concedii. Ele permit angajaților cu venituri mici și medii să își aloce un buget pentru vacanță și, în același timp, direcționează banii către turismul intern. Din perspectiva ANAT, fără acest mecanism, procentul românilor care nu își permit o vacanță ar fi și mai mare. Asociația susține, prin urmare, menținerea și extinderea sistemului de vouchere de vacanță, inclusiv către sectorul privat, prin facilități fiscale acordate angajatorilor.
Turismul intern are nevoie de sprijin
ANAT consideră că politicile publice trebuie să urmărească simultan două obiective: accesibilitatea vacanțelor pentru populație și competitivitatea industriei turistice. În acest context, asociația susține:
- menținerea unui TVA redus pentru HoReCa și agențiile de turism;
- predictibilitate fiscală;
- menținerea și indexarea voucherelor de vacanță;
- extinderea voucherelor către sectorul privat prin facilități fiscale;
- măsuri pentru creșterea puterii de cumpărare;
- stimularea turismului în extra-sezon.
Prelungirea sezonului poate reduce presiunea asupra prețurilor
ANAT consideră că prelungirea sezonului turistic și în afara vârfurilor de sezon trebuie să devină o prioritate. Evenimentele culturale, sportive și sociale, precum și dezvoltarea facilităților de wellness pot atrage turiști în perioadele mai puțin aglomerate. O distribuire mai bună a cererii pe parcursul anului poate ajuta operatorii să își utilizeze mai eficient investițiile și să își distribuie costurile fixe. Pentru turiști, aceasta înseamnă mai multe perioade în care pot găsi tarife mai accesibile.
Infrastructura influențează direct prețul vacanței
Un alt punct important îl reprezintă infrastructura. Autostrăzile, trenurile moderne și conexiunile aeriene eficiente reduc timpul și costurile de transport. Logica este simplă: dacă turistul cheltuiește mai puțin pentru a ajunge la destinație, rămâne cu mai mulți bani pentru cazare, masă și activități turistice. Din acest motiv, dezvoltarea infrastructurii trebuie privită și ca o măsură de susținere a turismului, apreciază ANAT.
România trebuie să investească mai mult în promovare externă
Asociația susține și intensificarea promovării României pe piețele externe. Creșterea turismului internațional poate reduce dependența industriei de puterea de cumpărare a turistului român și poate aduce bani din exterior în economia locală. În același timp, România are nevoie de o promovare mai coerentă a destinațiilor sale și de o dezvoltare mai bună a Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD).
Turismul are nevoie de o abordare socială
Pentru ANAT, problema nu poate fi rezolvată exclusiv prin măsuri comerciale. Dacă o proporție atât de mare a populației nu își permite o săptămână de vacanță, turismul trebuie privit și prin prisma calității vieții. O industrie turistică sănătoasă înseamnă hoteluri și agenții viabile, investiții și locuri de muncă, dar și o populație care își poate permite să se odihnească și să petreacă timp împreună. De aceea, ANAT susține o abordare în care statul și industria să lucreze împreună pentru creșterea accesibilității vacanțelor.
Vacanța trebuie să rămână o componentă firească a vieții de familie
Concluzia ANAT este că vacanța nu trebuie să devină un privilegiu rezervat unei minorități. Puterea de cumpărare, prețurile, fiscalitatea, infrastructura, voucherele de vacanță, calitatea serviciilor și promovarea României sunt elemente care se influențează reciproc. Obiectivul trebuie să fie o industrie turistică competitivă, dar și o piață în care cât mai multe familii își pot permite o vacanță. Turismul nu este doar despre câte camere de hotel se ocupă sau câte pachete se vând. Este și despre calitatea vieții, despre sănătatea populației și despre capacitatea familiilor de a avea timp pentru odihnă și pentru ele însele.
Pentru cele mai noi oferte, ghiduri turistice documentate, știri interesante, impresii sincere și reportaje exclusive, urmărește-ne pe Facebook și Instagram.
Îți mulțumim pentru aprecieri, Like și Share! 🌍✨
Visează, Iubește, Călătorește!
Drum bun!
