Iată povestea adevărată a contesei Claudia Rhédey, stră-stră-străbunica regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, pe care o poți descoperi citind acest articol și vizitând Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș.
O vizită aici, la 35 km de Târgu Mureș, înseamnă mai mult decât a trece pragul unui monument istoric restaurat. Este ca și cum ai deschide o carte cu povești adevărate despre iubire, destin și legături surprinzătoare dintre Transilvania și cea mai cunoscută familie regală din lume.
Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure nu are dimensiuni impresionante dar impresionează prin eleganță și istorie. Peste veacuri, impresionează prin legătura sa cu Claudia Rhédey, contesa transilvăneană care a locuit aici și care avea să devină stră-stră-străbunica Regelui Charles al III-lea.
Claudia Rhédey, contesa din Transilvania care a intrat în istoria monarhiei britanice
Claudia Rhédey s-a născut în 1812, la Sângeorgiu de Pădure, într-una dintre cele mai vechi și influente familii nobiliare din Transilvania. Crescută într-un mediu aristocratic, Claudia Rhédey a fost apreciată pentru frumusețea și eleganța sa. Destinul său avea însă să marcheze, peste generații, monarhia britanică.
În 1835, Claudia Rhédey s-a căsătorit cu Alexandru de Württemberg (1804–1885), un nobil german și general de cavalerie austriac. Căsătoria lor a fost morganatică (era o diferență de rang între cei doi), titlul regal al lui Alexandru de Württemberg nefiind transmis inițial Claudiei sau descendenților acestora. Claudia a fost în schimb numită contesă de Hohenstein.
Dragoste la prima vedere
Deși relația lor de dragoste la prima vedere a fost privită cu mari rezerve din cauza diferențelor de rang, cei doi și-au întemeiat o familie. Au au avut trei copii: Claudine Henriette, Franz Alexander și Amalie Josephine. Fiul lor, Franz Paul Karl Ludwig Alexander, Duce de Teck, s-a căsătorit cu prințesa Mary Adelaide, o altă căsătorie morganatică.
Fiica lor, Mary de Teck, care a devenit soția regelui George al V-lea al Marii Britanii. Acesta a schimbat numele dinastiei britanice din Casa de Saxa-Coburg-Gotha în Windsor, în 1917, în contextul Primului Război Mondial. George al V-lea și regina Mary au fost părinții regelui George al VI-lea, tatăl reginei Elisabeta a II-a. Elisabeta a II-a a fost mama Regelui Charles al III-lea. Astfel, Claudia Rhédey este una dintre strămoașele directe ale actualului suveran britanic.
O poveste de iubire cu un final tragic
Viața Claudiei Rhédey a fost scurtă dar moștenirea pe care a lăsat-o a schimbat dinastia britanică. În 1841, la doar 29 de ani, și-a pierdut viața în urma unui accident petrecut la Pettau, în actuala Slovenie. Se îndrepta spre Graz pentru a-și vizita soțul, iar trăsura s-a răsturnat. Deși grav rănită și însărcinată cu al patrulea copil, Claudia și-a continuat drumul călare, însă efortul i-a fost fatal. Moartea sa l-a devastat pe Alexandru de Württemberg. Legenda spune că acesta i-a păstrat inima într-un recipient de sticlă pe care l-a purtat mereu cu el, iar la înmormântare a condus personal caii care au însoțit cortegiul funerar până la Sângeorgiu de Pădure.
Castelul Rhédey – locul unde istoria prinde viață
Astăzi, Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure este unul dintre cele mai interesante obiective turistice din județul Mureș. Clădirea, monument istoric din secolul al XVIII-lea, a fost construită pe locul unei reședințe mai vechi și renovată în anii 1759 și 1809, dobândind înfățișarea elegantă din prezent.
Expoziția „Mysteria Residentiae Rhédey”
Descoperi aici expoziția permanentă „Mysteria Residentiae Rhédey”, o experiență multimedia modernă care transformă fiecare încăpere într-un capitol al poveștii Claudiei Rhédey. Tehnologia înlocuiește panourile clasice de muzeu: proiecțiile digitale recreează momente importante din viața Claudiei, oglinzile par să vorbească, o experiență interesantă, pentru toate vârstele.
Unul dintre cele mai emoționante momente ale vizitei este, alături de “mesajul” lui Alexandru de Württemberg, mesajul video real transmis de Regele Charles al III-lea la inaugurarea expoziției dedicate strămoașei sale.
Pe lângă povestea contesei Claudia Rhédey, castelul găzduiește și expoziții permanente dedicate satului dispărut Bezidu Nou și a lui Péter Bodor, creatorul celebrei fântâni muzicale din Târgu Mureș.
Mormântul Claudiei Rhédey
La doar câteva minute de castel se află Biserica Reformată din Sângeorgiu de Pădure, monument cu o istorie de aproape 700 de ani. Aici se găsește cripta familiei Rhédey, unde este înmormântată Claudia.
Cripta fusese zidită în 1614 din cauza ciumei, însă a fost redeschisă special pentru înmormântarea contesei, respectându-i-se ultima dorință. După ceremonie, cripta a rămas închisă aproape un secol, fiind redeschisă abia în 1935, în timpul lucrărilor de restaurare ale bisericii.
Mormântul Claudiei se află chiar în fața amvonului și este marcat de două plăci comemorative din marmură neagră, donate de Mary de Teck. Prima a fost oferită în 1905, când aceasta era prințesă de Wales, iar cea de-a doua în 1935, după ce devenise regină a Marii Britanii.
Satul Bezidu Nou și povestea sa tragică
O vizită la Castelul Rhédey merită completată cu oprirea pe malul lacului Bezidu Nou, la parcul memorial dedicat satului dispărut sub ape, care adaugă o nouă dimensiune patrimoniului cultural al zonei.
Pe malul fostului pârâu Cușmed, la cinci km de Sângeorgiu de Pădure, a existat sute de ani satul Bezidul Nou, atestat în 1566. Satul a fost strămutat în perioada 1985-1988, când a fost inundat treptat pentru construcția unui lac și baraj de acumulare. Localnicii au fost mutați în Sângeorgiu de Pădure și în alte zeci de localități. Biserica a fost inundată odată cu satul, dar turla sa răsărit din lacul artificial Bezidu Nou, până s-a surpat, în iunie 2014. În prezent, statuia Fecioarei Maria din biserica romano – catolică din Bezidu Nou este în biserica catolică din Sângeorgiu de Pădure.
Oamenii strămutați din Bezidu Nou și urmașii acestora se reîntorc acasă în fiecare an, pentru a comemora satul natal. În 1995, s-a construit un ”zid al plângerii”, unde are loc anual, în fiecare prima sâmbătă din august, comemorarea satului Bezidu Nou. Lângă zidul plângerii au fost expuse poze de odinioară din sat, apoi s-a instalat și un clopot. Tot aici, s-a făcut satul din ”sculpturi funerare”, fiecare casă fiind simbolizată de o asemenea sculptură, reieșind harta localității.
Rămâi la curent cu noile ghiduri turistice documentate, știri interesante, impresii sincere și reportaje exclusive, te așteptăm pe Facebook și Instagram . Mulțumim pentru Like și Share !
Visează, Iubește, Călătorește!
Drum bun!
