Turismul intern, în regres: cele mai multe județe au primit mai puțini turiști români, iată topul județelor.
Sezonul estival extins 2025 a marcat o schimbare semnificativă în dinamica turismului intern. Piața turistică din România continuă să înregistreze scăderi, prima contracție după pandemie, după mai mulți ani de creștere constantă. Analiza pe județe a evoluției turismului pentru cele patru luni de sezon estival, respectiv iunie–septembrie 2025, arată diferențe notabile, potrivit datelor analizate de BIBI Touroperator, pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Cele mai mari creșteri ale numărului de turiști au fost înregistrate în județele Olt (+45,96%), Vrancea (+39,98%), Hunedoara (+15,93%), Galați (+14,76%) și Buzău (+9,24%). După cum se observă, sunt județe care au o importanță locală ca destinație turistică, așa cum este Vrancea, care atrage mulți turiști din județele Galați și Brăila. Numărul turiștilor românia care au ales Olt și Vrancea ca destinație de vacanță a ajuns la 17.341 persoane respectiv 29.742. Se remarcă județul Constanța, principala destinație estivală din România, care a consemnat o creștere de 4,14 % , ajungând la 1,569 milioane de turiști români.

Cele mai mari scăderi la numărul de vizitatori români au fost consemnate în perioada iunie-septembrie 2025 în județe unde turismul este mai dezvoltat, respectiv Suceava (-38,27%), Argeș (-34,39%), Harghita (-21,05%), Satu Mare (-21,70%) și Neamț (-21,54%).
Este evident că pentru mulți operatori economici, 2025 este dificil. O parte dintre unitățile de cazare au fost nevoite să reducă investițiile în servicii și promovare, altele au recurs la restructurări de personal sau la diminuarea activității. Aceste decizii reflectă presiunea crescută asupra unui sector care, până anul trecut, se afla într-o perioadă de redresare.
Topul județelor cu creșteri și scăderi în septembrie 2025
În septembrie, tendințele s-au menținut, însă cu variații accentuate. Județele care au reușit să atragă mai mulți turiști români au fost: Olt (+73,33%), Vrancea (+26,79%), Botoșani (+16,32%), Mureș (+9,09%) și Galați (+8,59%). Acestea se află pe primele poziții în topul creșterilor, în timp ce Harghita (-28,83%), Argeș (-28,17%), Tulcea (-23,84%), Timiș (-23,38%) și Satu Mare (-18,97%) au înregistrat cele mai mari scăderi.
Specialiștii din domeniu avertizează că, în absența unei strategii coerente de promovare a turismului românesc și a unor politici concrete de sprijin fiscal, anul 2026 riscă să continue aceeași tendință descendentă. Ei reafirmă nevoia de măsuri clare, menite să susțină relansarea turismului intern, să asigure stabilitate mediului de afaceri și să redea încrederea operatorilor din industrie.
Turismul din România rămâne un pilon important al economiei românești, cu un potențial considerabil de dezvoltare, mai ales în zonele montane, balneare și rurale. Valorificarea acestui potențial depinde însă de o viziune comună între stat și mediul privat, de stabilitate fiscală și de promovarea constantă a destinațiilor locale. Doar prin acțiuni consecvente și planificare pe termen lung, România poate redobândi ritmul de creștere din anii anteriori și poate transforma turismul intern într-un motor real al economiei naționale






