De ce să vizitez Valea Doftanei când la o aruncătură de băț e mult mai celebra Valea Prahovei? Iată o întrebare la care încearcă să răspundă, cât mai sincer și complet, acest articol.

Valea Doftanei este o zonă frumoasă dar cu un renume nu tocmai fericit dacă te gândești la cel mai celebru “obiectiv” care i-a “furat” numele, fostul penitenciar Doftana.

Iată câteva motive pro și contra pentru care merită să vizitezi zona de o frumusețe dezarmantă, destul de puțin valorificată însă.

Valea Doftanei: acces relativ rapid

Ajungi în mijlocul naturii, pe Valea Doftanei, relativ repede din București, sunt de fapt doar 120 km din centrul capitalei. Nu spun că drumul e perfect, sunt și porțiuni cu probleme de stabilitate ale solului de cum ieși din Câmpina până către barajul Paltinu. Iar drumul e strâmt și pe alocuri incredibil de îngust. Și destul de abrupt, pe măsură ce te “afunzi” în munți. În multe zone, semnalul GSM e foarte slab sau lipsește.

Valea Doftanei: ajungi repede în natură

Pe Valea Doftanei ești în natură, fix la o aruncătură de băț de râuri, lacuri, văi, dealuri, e aer curat și multă verdeață. Și ai câteva atracții, obiective turistice de văzut și experiențe de testat, unele chiar interesante. Doar să fii deschis la ceva nou!

Impresii de pe Valea Doftanei și câteva puncte slabe

Am revăzut Valea Doftanei după câțiva ani buni și recunosc că mă așteptam ca turismul să “erupă” în zonă.  Desigur, s-au făcut câteva investiții notabile și instagramabile la capitolul cazare și masă, dar cu siguranță se putea realiza mai mult…De exemplu, este evident potențialul zonei și pentru practicarea sporturilor nautice pe lacul Paltinu-Păltinoasa, dar nu e nimic amenajat în acest sens. Nici măcar o intrare decentă în lac: un ponton, ceva care să fie accesibil. Deși crucile de pe mal îți oferă o imagine asupra amplorii pericolului de a înota în lac, scăldatul fiind interzis, nu e nimic să împiedice intrarea în apă.

Am apreciat lipsa gunoaielor de pe pajiștea poienii și în general, dar nu și pe cea a barajului sufocat de PET-uri  la „capete” mai ales.

Malurile accesibile ale Doftanei fumegau de la grătare. E e drept că am ajuns pe Valea Doftanei în weekend, motiv pentru care nu am putut să nu mă gândesc la liniștea din restul săptămânii.

Dar ce e de admirat pe Valea Doftanei și vecinătăți ?

Cheile Doftanei 

Nu am putut să nu admir micuțele dar fățoasele Chei ale Doftanei, sau La Tocile. Cheile Doftanei au 300 m lungime dar compensează prin spectacolozitate. Natura a creat ceva deosebit ca să pună în valoare o vale altfel destul de strâmtă și anostă chiar înainte de baraj. Vei observa această formațiune carstică interesantă pe drumul dintre Câmpina și Valea Doftanei. Ca un remeber, pe aici trecea fosta cale ferată care transporta sare către Câmpina. 

Barajul Paltinu

Barajul Paltinu, de tip arc cu curbură dublă, a schimbat geografia locului încă dinainte de darea sa în folosință, în 1971. Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m,  lungimea totală a coronamentului de 455 m. Lacul are o suprafață de 197 ha și un volum de 47 milioane mc. A avut ceva probleme cu infiltrațiile, fiind reconsolidat în anii 1980.

Acum, dând uitării realizările inginerilor, Barajul Paltinu te uimește mai ales cu a sa culoare de un turcoaz efervescent, care, în contrast cu cerul și verdele pădurii, îți fură privirea.

Poiana Ciucaș

Malul lacului Paltinu ne-a întâmpinat o imagine dacă nu bucolică, pitorească cu siguranță. Oamenii veniți la picnic stăteau relaxați pe iarba pe care văcuțele placide o împărțeau cu vizitatorii. Umbrare din lemn și grătare sunt “plantate” ici și colo, o surpriză plăcută cu atât mai mult cu cât există și o parcare, evident, insuficientă în weekend.

Per ansamblu, Poiana este frumoasă și oamenii destul de liniștiți. Unii pescuiau pe mal, alții își lansaseră canoele la apă.

Scăldatul este interzis aici, apa lacului Paltinu este adâncă, are curenți puternici, imprevizibili și nu puține au fost victimele. 

Rezervația naturală Glodeasa

Pe o suprafață de 534,9 hectare se înalță falnici brazii și fagii seculari cu înălțimi de 40 – 45 de metri. Arborii au între 100 și 300 de ani, pădurea Glodeasa fiind printre (prea) puținele păduri rămase virgine la noi în țară,

Situată la o altitudine cuprinsă între 650 și 890 m, pădurea Glodeasa are un peisaj variat, din care nu lipsesc accentele peisagistice reușite. Stâncile, pajiștile, pârăurile și cheile, flora deasă și diversă creează un peisaj de o frumusețe dezarmantă, așa cum doar natura poate.

Rezervația Naturală Glodeanu este situată în comuna Valea Doftanei, la 32 km nord de Barajul Paltinu.

Câmpina

Trebuie să amintesc că municipiul Câmpina nu merită să fie trecut cu vederea sau ocolit. Aici sunt cel puțin două obiective turistice interesante: Castelul Iulia Hașdeu & Muzeul B.P. Hașdeu (în incinta castelului) și Casa Memorială Nicolae Grigorescu. Muzeul N Grigorescu adăpostește o parte susbtanțială din colecția personală, suveniruri din călătorii mai ales, a marelui pictor stabilit la Câmpina în 1904.

Brebu

Iată un (alt) loc prea puțin cunoscut, deși istoria sa este lungă și urmele ei sunt încă palpabile. Atestat în cronicile brașovene încă din 1523, Brebu a fost reședința unor boieri și a unor negustori care făceau comerț peste Carpați, între Țara Românească și Brașov.

La jumătatea sec. al XVII-lea, Brebu devine reşedinţa de vară pentru domnitorul Matei Basarab, care  construiește aici o casă și o mănăstire cu zid de incintă şi turn de intrare. Acest complex (sursa foto) este situat în centrul comunei și adăposteşte astăzi și Muzeul „Matei Basarab – Constantin Brâncoveanu”.

Un lac pitoresc în care se oglindesc brazi se află în spatele muzeului.

Băile Telega

Puțini știu că Telega şi Slănic Prahova au reprezentat principalele exploatări de sare din Țara Românească și că la Doftana a existat o salină modernă, la jumătatea sec. al XIX-lea. Băile sărate Telega sunt un alt reper al zonei. Fost loc de detenție severă pentru haiducii şi ţăranii răzvrătiţi, Ocnele de sare de la Telega l-au “găzduit” și pe Iancu Jianu. Există un complex hotelier și de căsuțe la Telega, un bazine cu ape minerale recomandate pentru afecţiuni reumatice, neurologice şi ginecologice. Bazinele sunt deschise doar vara.

Ce mai poți exerimenta și vizita pe Valea Doftanei și în vecinătăți?

Trasee de drumeții din Valea Doftanei

Sunt mai multe trasee de drumeții, eu le-am ratat pe toate din cauza vremii capricioase în general și a furtunii de vară în special. M-am documentat și aș putea alege vederea de pe dealul Muscel (560 m altitudine). Pe Dealul Muscel se pot admira panorama terasei Câmpinei și cea a Munţilor Bucegi. Nu aș rata nici Șotrile și nici Vîrful Cucuiatu. Sunt destul de multe de văzut și făcut pe Valea Doftanei și vecinătăți, este o zonă și frumoasă și interesantă. 

Comuna Șotrile

Pentru a ajunge în Șotrile, comuna pierdută în timp și printre dealuri, treci prin pădurea Voila, e o drumeție de aprox. cinci kilometri.  Comuna Şotrile este situată la o altitudine de aprox. 800 m și atrage prin atmosfera pastorală și peisajele pitorești.

Vârful Cucuiatu

Dacă ai timp și vremea îți permite, înainte de ajunge în Șotrile poți urca drumul care duce la cel mai înalt vârf, Cucuiatu (826 m). Te așteaptă o panoramă unică de la 826 m altitudine. Îți plac înălțimile? Pe Vârful Secăria, la 8 km de Teșila, poți admira munții, lacul și barajul Paltinu. 

Sper ca dorința ta de a ajunge în acele locuri de vis să se îndeplinească repede. Vino cu noi pe Facebook și Instagram, dă Like și Share, dacă ți-a plăcut ce facem noi, cu pasiune! 

Visează, Iubește, Călătorește! 

#consilierturism #travelblogger #românia  #inspirație #viseazaiubestecalatoreste #ghidturism  #valeadoftanei #laculpaltinul #recomandări #călătorii