Romania pitoreasca: pe urmele lui Vlad Tepes, la Manastirea Snagov

La nici 45 de kilometri de Bucuresti se afla un loc numai bun de vizitat intr-o zi de weekend: Manastirea Snagov. Amplasata pe o insulita linistita, verde, a Lacului Snagov, manastirea este un obiectiv turistic deopotriva plin de istorie, incarcat de legende, mistere si marcat de intamplari tragice.

Locul de veci al lui Vlad Tepes?

Ascunsa intre paduri dese odinioara si izolata intre ape, Manastirea Snagov a servit pe parcursul existentei sale ca refugiu de catre fugari, drept temnita si chiar ca loc de tortura de catre domnitori. Legendele locale, dar si unii cercetatori, spun ca aici este mormantul lui Vlad Tepes, dupa ce temutul domnitor a fost ucis in 1476 de catre boierii valahi in padurea din preajma Baltenilor. Sub o lespede de piatra situata chiar in fata altarului bisericii Manastirii Snagov se spune ca odihneste trupul lui Vlad Tepes. Capul sau a fost trimis turcilor drept dovada a mortii sale. Mai conteaza ca trupul lui Vlad Tepes ar putea fi ingropat intr-un alt loc din apropierea Bucurestiului, la Manastirea Comana, de vreme ce Manastirea Snagov este atat bogata in istorie, atat de veche, de insemnata chiar ?

Pe scurt: pe aceasta insulita a Lacului Snagov, ascunsa altadata in bogatii Codri ai Vlasiei, s-au tiparit carti care au dus faima locului in lume, s-au batut monezi-avea statut de banie, s-au dus lupte, s-a suferit, s-a murit.

Cum ajungi la Manastirea Snagov. Pe DN1, dinspre Bucuresti, faci dreapta la Ciolpani, apoi sunt aproximativ 4 kilometri pana in satul Silistea Snagovului. Atentie, exista prea putine indicatoare care sa te ghideze pana la Manstirea Snagov, din pacate exisita riscul sa treci pe langa ele fara sa le observi. Vestea buna e ca, mai nou, in sat, in apropierea podului, s-a amenajat o parcare. Ajungi la micul lacas de cult dupa ce parcurgi podetul pietonal de fier, de pe care poti „admira” in zare ditamai vilele construite chiar pe malul lacului Snagov.

Inca de pe pod, te va cuceri silueta Mănastirii insinundu-se printre copaci, intr-o mare de verdeata si flori.

Nici nu pui bine „piciorul pe pamant”, ca te intampina clopotnita, un soi de turn solitar. Odinioara a fist folosita si drept turn de observatie. Podetul este destul de nou construit, dupa ce ani buni accesul pe ostrov s-a facut doar cu barca. Acum sute de ani insa, se ajungea pe insulita pe un pod de lemn, care a fost ars de catre turci. Apoi s-a apelat la ajutorul unui pod mobil. Acum peste 160 de ani, intr-o noapte fatidica, zeci de soldati si s-au inecat dupa ce au cazut de pe podul mobil.

Istorie atestata din 1453

Legende sau nu, cert este ca Manastirea Snagov are o istorie foarte bogata, din care nu au lipsit distrugerile. Lacasul de cult este atestat inca din anul 1453, cand Vladislav al II-lea zideste aici un paraclis (scufundat in lac in jurul anului 1600). Trei ani mai tarziu, in 1456, Vlad Tepes dispune construirea pe ostrov a unei inchisori pentru tradatori, a unui tunel de refugiu pe sub apa, care ar exista si in prezent, a unui zid de aparare si a unui pod. Actuala bisericuta a fost rezidita de domnitorul Neagoe Basarab in anul 1521, afirmandu-se in timp ca un important centru al ortodoxiei, mai ales in vremea carturarului Antim Ivireanu. Pe vreme sa sunt tiparite aici carti in greaca, slava, araba si latina. Faima de care s-a bucurat Snagovul in epoca feudala s-a datorat si tipografiei instalate aici in vremea lui Matei Basarab, in anul 1643. Trebuie amintit ca, timp de cateva secole, pana in 1856, pe insula a functionat si o inchisoare politica, aici fiind inchisi si apoi inecati in lac, 54 de pasoptisti. Paradoxal, locul fusese folosit drept ascunzatoare de capii Revoulutiei de la 1848, in frunte cu Nicolae Bălcescu. Urmele celulelor in care au zacut detinutii se vad si astazi in curtea din spatele bisericii.

Ziduri puternice de aparare

Istoria Manastirii Snagov, pe scurt. Prima atestare documentara sub numele de Snagov apare in anul 1408, intr-un hrisov al lui Mircea cel Batran, dar sunt pareri ca aici exista un lacas de cult inca din vremea lui Vladislav I (1364-1379).
Pe insulita pe care se afla Manastirea, sapaturile arheologice au scos la lumina zilei unelte si vase din epoca bronzului si din cea a fierului, monede romane si bizantine. Ansamblul manastiresc Snagov, ridicat din caramida, era inconjurat de ziduri puternice pentru aparare, strajuite de un turn inalt de observare si paza, care servea, in acelasi timp, si ca clopotnita.

Bisericuta a suferit numeroase transformari si restaurari, fiind afectata grav si de nenumarate cutremure de-a lungul secolelor, insa se mai pot vedea fresce din secolul al XV-lea, precum si portretele lui Neagoe Basarab si Mircea Ciobanul. A fost refacuta in 1517-1521 de catre Neagoe Basarab, cand i se da o forma apropiata celei de astazi.

In iarba se zaresc urmele zidurilor temnitelor

Insa astazi locul este foarte linistit