Unde ieșim la aer liber din București pentru câteva ore sau chiar pentru un weekend, care sunt obiectivele turistice pe care le putem vizita în împrejurimile Capitalei? Iată o întrebare pe care mulți și-au adresat-o și la care încerc să ofer un răspuns cât mai cuprinzător.

Indiferent dacă îți place istoria sau arta, preferi să te relaxezi activ și să practici diferite sporturi sau pur și simplu vrei să te plimbi lejer la aer curat, în natură, ai ce să faci în împrejurimile Bucureștiului, sunt destule locuri interesante și frumoase la nici 40 de kilometri.

oite comana

Câteva obiective turistice interesante, pe care merită să le vizitezi, se află la cel mult 40 de kilometri de București și ar fi păcat să le ratezi, unele dintre ele sunt deja destul de celebre pe marile site-uri internaționale de turism care le recomandă.

Iată câteva recomandări de obiective de vizitat în apropierea Capitalei.

Palat Brancovenesc mogosoaia

-Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia este locul perfect pentru a petrece o zi departe de agitația Bucureștiului cel prăfuit. Aici poți vizita Palatul Brâncovenesc–transformat în Muzeu de Artă- și admira colecția de tapițerii și obiectele care au aparținut unor voievozi, te poți plimba pe aleile umbrite ale parcului, pe malul lacului. La Mogoșoaia poți face un picnic pe iarbă sau chiar și un grătar, în zonele amenajate, după ce te-ai plimbat cu bicicleta. Cei mici au și un loc de joacă și e bine de știut că există posibilitatea să iei lecții de caiac la parcul acvatic Acvamania. Frumusețea locului l-a atras pe Constantin Brâncoveanu, care a construit aici mai întâi o biserică, finalizată în 1688, situată în afara zidurilor ,,cetății”. În curte se află Palatul Brâncovenesc, care găzduiește un Muzeu de Artă, cuhnia-vechea bucătărie medievală – și Vila Elchingen, azi centru de evenimente.

ansamblul brancovenesc mogosoaia

Finalizat în 1702 și construit pe malul lacului Mogoșoaia, pe trei niveluri, Palatul a servit drept ,,curte paralelă” a domnitorului, aici având loc și întruniri importante ale Divanului. Istoria Palatului Brâncovenesc nu a fost deloc la fel de liniștită ca o zi de obișnuită de primăvară ( mai exact în afara weekendului 🙂 ) petrecută aici, ci a avut mai multe turnuri tragice. Mai multe despre Palatul de la Mogoșoaia, am scris aici.

snagov manastire

-Pe urmele istoriei, la Mănăstirea Snagov. Un loc la fel de încărcat de istorie și situat la jumătate de oră de București este Mănăstirea Snagov, locul unde este înmormântat capul lui Vlad Țepeș. “Ascunsă” pe o insuliță de pe Lacul Snagov și “pierdută“ în bogații Codri ai Vlăsiei care altădată dominau zona, Mănăstirea Snagov are istorie veche și influentă. Aici s-au tipărit cărți apreciate în lume, s-au bătut monezi-mănăstirea avea statut de bănie, s-au dus lupte… Locul are legendele sale, dar istoria consemnează că în anul 1453, Vladislav al II-lea a zidit aici un paraclis, care s-a scufundat în lac în jurul anului 1600. Trei ani mai târziu, Vlad Țepeș a dispus construirea unui zid de apărare, a unui pod, a unei închisori și a unui tunel de refugiu pe sub apă. Actuala biserica, rezidită de Neagoe Basarab în anul 1521, a fost un centru important ortodox, mai ales în vremea lui Antim Ivireanu. Despre mănăstirea Snagov am scris aici.

comana apus

Pacul Natural Comana “atracții trei în unu”. În Comana, comună din județul Giurgiu aflată la 36 km de București, se află mai multe atracții turistice, potrivite iubitorilor de natură, de mișcare și de cultură. Cum ajungi la Comana.

http://

comana manastire

-Mănăstirea Comana a fost ctitorită de Vlad Țepeș în anul 1461, pe o insulă din balta Comanei, jucând dublu rol, de mănăstire și cetate. Lăcașul de cult era înconjurat de mlaștină, iar accesul în incintă se făcea pe un podeț de lemn care putea fi incendiat rapid, izolându-l. Mănăstirea lui Țepeș s-a ruinat treptat, dar în 1588 boierul Radu Şerban începe zidirea uneia noi, pe moșia primită de la mama sa. Noua Mănăstire Comana, construită pe locul vechii mănăstiri a lui Țepeș, avea ziduri exterioare şi cinci turnuri de apărare, cu guri individuale de tragere şi chiar spații speciale pentru tunuri de mici dimensiuni. Radu Şerban clădeşte în această incintă o biserică cu hramul Sf. Nicolae, care a fost refăcută în 1699 – 1700 de Şerban Cantacuzino, strănepotul boierului. Se adaugă noi chilii celor existente, se înalţă zidurile până la aproape 15 metri şi se construiește și frumosul foişor brâncovenesc situat pe latura de nord. Foarte bogată, Mănăstirea Comana a fost în timpul lui Matei Basarab unul dintre principalele centre religioase ale ţării. Nicolae Mavrocordat închină Mănăstirea Comana, în anul 1728, Patriarhiei Sfântului Mormânt din Ierusalim iar lăcașul de cult începe să-şi piardă din averi şi moşii. Afectată de războaie şi de proasta gospodărire, mănăstirea s-a degradat treptat. După secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, călugării greci părăsesc Comana. În 1992, Comana redevine mănăstire de călugări, cu viaţă monahală de obşte.

delta neajlov comana

-Delta aflată la 36 kilometri de București. La Comana se află însă cea de-a treia zonă umedă ca dimensiune din România, după Delta Dunării și Insula Mare a Brăilei, cu o suprafață de 1.100 hectare, cunoscută drept Delta Neajlovului. În Rezervația Naturală Comana trăiesc 141 de specii de păsări, 31 de specii de mamifere și 19 specii de pești, aceasta fiind, după Delta Dunării, pe locul doi ca biodiversitate din țară. Ce poți face în Parcul Comana? În primul rând, te poți plimba la umbra arborilor seculari și apoi urma traseele care te conduc către Delta Neajlovului, unde vei observa păsările.

barca Comana

Poți să închiriezi o barcă sau un caiac, să mergi în parcul de aventură și să-ți testezi curajul și îndemânarea. Cei mici au locuri de joacă speciale, se pot plimba cu trenulețul sau “zbura” cu tiroliana.

Accesul la Comana este destul de anevoios, drumul pe alocuri e prost, nesemnalizat, la destinație nu sunt nici pe departe destule locuri de parcare, iar în weekend e foarte aglomerat. Eu nu m-am lovit de mulțimile nesfârșite de vizitatori de sfârșit de săptămână de care mulți se plâng, ba pot să spun că erau mult mai puțini oameni decât în parcurile din Capitală. Vă doresc și vouă același noroc.

comana relax

Însă Rezervația Naturală de la Comana este un loc frumos, sălbatic pe alocuri, oarecum liniștit și atât de aproape de Bucureşti încât merită vizitat măcar o dată! Ai senzația că te afli în Delta Dunării, mai ales la apus. 

buftea domeniu

Palatul Știrbey de la Buftea, loc plin de istorii triste sau picante. Domeniul Știrbey de la Buftea merită vizitat pentru o plimbare romantică prin parcul său și pe malul lacului, pentru a bea o cafea și, de ce nu, pentru a cunoaște istoria locului, uneori presărată cu picanterii. Construcția Palatului Știrbey de la Buftea a început în 1850, la ordinul lui Barbu Dimitrie Știrbei, domnitor al Țării Românești (1854-1856). Acesta și-a dorit o reședință de vară, dotată cu două tuneluri de ieșire în caz de primejdie. În acest palat ridicat în stil Tudor s-a născut, la 4 noiembrie 1872, prințul Barbu Alexandru Știrbey, care a devenit un politician influent, știind să se facă util atât Casei Regale cât și politicienilor influenți ai vremii. În timpul Primului Război Mondial, Prințul Știrbey a fost sfetnicul regelui Ferdinand, fiind astfel considerat unul dintre artizanii din umbră ai politicii interne a țării. Prințul a introdus Palatul Știrbey în circuitul înaltei societăți bucureștene, membri ai familiei regale, miniștri, diplomați și personalități din toate domeniile de activitate, români și străini, fiind găzduiți aici. Se remarcă însă prezența Reginei Maria, și se spune că apartamentul sau de la etajul I este legat, de un coridor secret, de cel al Prințului. Nenumărate baluri și serate au fost organizate în sala ,,Finlandeză”, unde exista una dintre cele mai scumpe biblioteci din țară. La Palatul de la Buftea s-a semnat, în martie 1918, așa-numita ,,Pace odioasă”- ,,Pacea de la Buftea”,prin care România a pierdut Dobrogea.

Plimbându-te prin parc, vei observa eleganta Capelă a familiei Știrbey- Capela Sf. Treimi, construită în stil neogotic, din marmură albă de Carrara sculptată. Capela care arată destul de trist- cum altfel? – a fost folosită de regizorul Francis Ford Coppola pentru a turna câteva scene din filmul „Dracula”. Silueta albă a Turnului de apă îți va atrage și ea atenția, chiar dacă nu știi că poartă semnătura arhitectului Anghel Saligny. Pașii te vor conduce, invariabil și pe malul lacului populat în prezent de lebede, pe ponton și pe pod. E romantic și poate că ai noroc și de liniște, căci la Palatul Știrbey se organizează în prezent diferite evenimente, mai ales la sfârșit de săptămână.

ghica palat

-Palatul Ghica de la Căciulați, locație de filme hollywoodiene. Ascuns odinioară în deșii Codri ai Vlăsiei, Palatul Ghica de la Căciulați își întâmpina trist puținii oaspeții și, din păcate, prea puține mai amintesc de vremurile sale de strălucire. Cele nouă cutremure care au trecut peste această ctitorie a lui Alexandru Ghica, construită în perioada 1830-1834, nu au reușit să o pună la pământ, însă indiferența proprietarilor a adus-o în vecinătatea paraginii. Amplasat pe un domeniu de 13 hectare și înconjurat de verdeață, impozanta reședință de vară a găzduit, în timp, personalități marcante precum Nicolae Iorga, I.G. Duca, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Elena Lupescu. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în Palatul Ghica s-au refugiat diplomații de la Legația Franței. Palatul se pare că a fost donat statului și se spune că în ar fi devenit în 1949 sediu al Securității. În grădina din fața sa au fost găsite, într-o groapă comună, peste 300 de schelete și se presupune că ar fi deportați bănățeni uciși de comuniști. Din 1951, Palatul Ghica a început să fie folosit drept Casa de Creație a Academiei Române. Odinioară gazda unor petreceri grandioase, Palatul Ghica a devenit în zilele noastre o locație ideală pentru filme, iar actori celebri precum Elizabeth Hurley, Andi Garcia, Jean Claude van Damme sau Steven Seagal au admirat, probabil, frumusețea ofilită a acestui loc unde au ajuns în interes de serviciu. Poveștile cu fantome care apar mai ales în beciul unde scriitori și poeții petreceau altădată sunt alimentate probabil și de starea dezolantă a Palatului. Păcat de frumusețea locației și de istoria sa, atât mai poți să spui după ce îl vizitezi, ce ar face alții din acest domeniu!

caldarusani manastire

-Mănăstirea Căldărușani, unde a învățat să picteze N. Grigorescu. “Ascuns” într-o livadă și despărțit de lumea dezlănțuită de un gard înalt, lăcașul de cult a fost ctitorit în 1638 de Matei Basarab (1632-1654), pe malul lacului Căldărușani, pe locul unui vechi schit de lemn. Cuviosul Filaret este considerat cel de-al doilea ctitor al Mănăstirii Căldărușani, datorită lucrărilor de reconstrucție și înălțare atât a turnului clopotniță cât și a corpului de chilii, pe care le-a efectuat în perioada 1775-1778. Aici a fost întemeiată, în anul 1778, renumita școală de zugravi de la Căldărușani, printr-un hrisov al domnitorului Alexandru Ipsilanti, ea având caracter oficial de Școală a Mitropoliei.

Între anii 1854-1855, înainte de a pleca să realizeze picturile de la mănăstirile Zamfira și Agapia, marele pictor Nicolae Grigorescu a ucenicit la Mănăstirea Căldărușani, unde a și realizat o serie de icoane, șapte dintre ele fiind păstrate și expuse la micul muzeu din curtea mănăstirii, alături de hrisoave și obiecte bisericești vechi. Poți da un ocol mănăstirii și îi vei descoperi cimitirul și mica bisericuță, încadrată de salcâmi. Locul este o oază de liniște și pace, de umbră și verdeață unde îți dorești să te reîntorci.

Cum ajungi la Mănăstirea Căldărușani.

http://

Lista rămâne deschisă, te invit să o completezi cu propriile tale sugestii 🙂

Sper că ți-a plăcut acest material, că te-a informat sau te-a făcut să visezi și te-a motivat pentru următoarea călătorie!  Te aștept să ne fii alături pe Facebook !  

Visează, iubește, călătorește!                        Drum bun!

error: Acest continut este protejat!!

Pin It on Pinterest

Share This