Iată un ghid de călătorie în centrul istoric din Taormina, documentat și testat “pe viu”.
„Împart” cu tine acest mic dar curpinzător ghid de călătorie în Taormina, pe care unii o numesc “Positano” al Siciliei. Sincer, Taormina este peste Positano la unele capitole principale. O apreciere subiectivă, dar principalele argumente sunt accesibilitatea și istoria.
Hai la pas prin Taormina!
Sper că ești la fel de pasionat de călătorii ca și noi și vrem ca acestea să fie memorabile. Să nu-ți adresezi întrebări precum: “De ce am ratat acest obiectiv interesant?” “De ce nu am știut că acest loc este atât de frumos?”
Hai relaxat, la pas, oricum nu ai putea altfel, privind la locul acesta frumos, interesant și vibrant numit Taormina. Fii bucuros că ai avut inspirația să-l treci pe lista ta de vizitat și că ai citit ghidul nostru de călătorie în Taormina. Pregătește-ți aparatul foto sau telefonul, Taormina este foarte pitorească, din orice loc o privești!
Porta Messina
În destinațiile turistice celebre, tot ce e mai interesant începe trecând pe sub o poartă. În cazul Taorminei, Porta Messina. Porta Messina “păzește” intrarea dinspre nord în centrul istoric al Taorminei. Pășind pe sub Porta Messina, ajungi direct în furnicarul numit Corso Umberto I, strada principală din Taormina.
Taormina și cele trei porți ale sale
Porta Catania este poarta de acces la partea opusă, de sud. Cele două porți făceau parte din sistemul triplu de fortificații construit de arabi pentru apărarea orașului. La jumătatea drumului se află Poarta de Mijloc cunoscută în prezent drept “Turnul cu Ceas”.
Revenind la Porta Messina, cea ce vedem acum a fost inaugurată în 1808 de Ferdinand al IV-lea de Bourbon. Avea nevoie de o intrare triumfală, pe sub o poartă…
„Pierdut” în mulțime pe Corso Umberto I
Pe bulevardul pietonal Corso Umberto I ești la doi-trei pași de ceea ce e de neratat în Taormina. Primul obiectiv, pe dreapta, e un vechi palat cu rădăcini maure. Îți va atrage atenția cu arhitectura sa, mai ales cu turnul său “crenelat”. În stânga, e Teatrul Antic. Mai sus, mergând agale, descoperi Piața IX Aprilie și priveliștea ei panoramică, Chiesa di San Giuseppe, fântâna cu căluți de mare, Domul, Turnul cu Ceas. Imediat ce ieși prin Porta Catania dai de o altă atracție de neratat, grădina publică, alias Villa comunale di Taormina.
Corso Umberto I, inima vioaie a Taorminei
Numită după Umberto I de Savoia, regele Italiei din 1878 până în 1900, Corso Umberto I a fost parte a anticului drum roman Via Valeria. Acesta traversa orașul și apoi cobora spre mare, unind urbea de Messina și Catania. Via Valeria a fost martora și chiar subiectul multor schimbări, în decursul timpului. Majoritatea monumentelor greco-romane au făcut loc unor noi edificii, unele mai impozante și cu elemente frumoase, fiind folosite ca materiale de construcții. Templul lui Jupiter Serapis este sub Biserica Sf. Pancrazio iar deasupra teatrului Odeon s-a construit Biserica Sf. Caterina. Noi palate, biserici și actualul centru istoric din Taormina s-a format în jurul Corso Umberto I: Nu e doar dovada vie a stilurilor diferitelor epoci, de la cel arab la normand, de la gotic la baroc ci și inima vie a Taorminei.
Corso Umberto I° este o stradă pietonală vibrantă plină de magazine, unele chiar foarte scumpe, cafenele și restaurante. Pregătește-ți aparatul foto sau telefonul!
Palazzo Corvaja
Arabii au stăpânit Taormina din 902 până în 1079. În sec. al XI-lea, musulmanii au fortificat Taormina și au construit , printre altele, un turn cubic, inglobat în prezent a Palazzo Corvaja. Prin forma cubică a turnului, arabii își amintesc de „Al Ka’bah”, primul templu ridicat de Avraam la Mecca. Zona din stânga portalului de la intrare a fost adăugată la finele sec. al XIII-lea.
Tot atunci, a fost construită și o scară care duce la primul etaj. Aici, îți vor atrage atenția cele patru basoreliefuri din piatră din Siracusa cu scene din Vechiul Testament. Aripa dreaptă a clădirii a fost construită la începutul sec. XV pentru a găzdui ședințele Parlamentului Sicilian. Prima ședință a avut loc în 1411, în prezența reginei Bianca a Navarei, regenta regatului Siciliei.
Palatul poartă numele vechii familii de nobili locali Corvaja, care l-a dețiut până la începutul sec. XX. În 1960, Palazzo Corvaja a fost mărit, noua aripă găzduind birourile „Servizio Turistico Regionale” și „Museo di Arte e Tradizioni Popolari”, care se remarcă prin colecția de păpuși și artă populară (căruțe siciliene).
Odeonul roman, deschis doar pentru elite
Odeonul Roman sau „teatrul mic” a fost construit de romani, pe locul unui teatru dedicat Afroditei, după ce Taormina a devenit colonie militară în 21 î.Hr. sub primul împărat roman, Cezar Augustus Octavian. Găzduia prezentări muzicale și literare, organizate doar pentru elitele orașului. Odeonul din Taormina era acoperit și avea o capacitate de sub 200 de persoane. Odeonul din Taormina a fost construit din cărămizi și este împărțit în trei părți principale: scena, orchestra și cavea. A fost găsit accidental în iunie 1892.
Odeonul este situat în spatele Bisericii Sf. Ecaterina, la nici 30 metri de Palazzo Corvaja.
Chiesa di Santa Caterina -Biserica Sf. Caterina Taormina
În inima Taorminei, pe bulevardul Principal, Corso Umberto I, această bisericuță a fost construită în mare parte pe locul Odeonului Roman. Biserica Sfânta Ecaterina din Alexandria din Egipt a fost ridicată în stil baroc în prima jumatate a anului 1600, peste o biserică mai veche. Interiorul are o singură navă, portalul este din marmură roz de Taormina, în timp ce fațada este din piatră de Siracuza. Sunt vizibile elementele baroce, stucul alb, auriul se îmbină fără excese. Fațada sacristiei este decorată cu două ferestre mici decorate cu scoici. La intrare, în dreapta, se află statuia de marmură a Sfintei Caterina, datată în 1493.
Teatrul antic -Teatro Antico, cel mai celebru obiectiv din Taormina
A venit vremea să părăsim Corso Umberto și să ne strecurăm către Teatrul Grec-Teatrul Antic prin mulțimea adunată prin Largo de Santa Caterina. Nu doar că este ampasat în cel mai potrivit loc cu putință, într-un punct cu panoramă minunată. De aici poți admira vulcanul Etna și Marea Ionică. Iar Etna, în fundal, pare că este chiar pe scenă, actorul principal de peste două milenii. Este și cel mai bine conservat. A fost săpat în stâncă cu mijloace rudimentare folosindu-se și sclavi și în epoca lui de glorie putea găzdui 5.000 spectatori. Pe unele trepte este gravat numele Filistidei, soția lui Hieron al II-lea, tiranul din Siracuza care a ordonat, cel mai probabil, în sec. III-lea î.Hr. construirea teatrului din Taormina. Ce au început grecii au desăvârșit romanii, care au reconstruit teatrul în sec. II-lea d.Hr, vreme de10 ani. Au adus coloane (unele fiind folosite ulterior pentru alte construcții din Taormina), statui, au lărgit scena, au pregătit și folosit teatrul pentru luptele între gladiatori. Auditoriul, are un diametru de aprox.109 metri și este împărțit în nouă sectoare. În vârful treptelor se află un portic dublu, acoperit de o boltă.
Ca mărime, Teatrul din Taormina, este al doilea din Sicilia după cel din Siracuza, dar e cel mai bine conservat și cel mai fotogenic amplasat dintre toate teatrele grecești. Teatrul Antic este o atracție de neratat în Taormina. Motiv pentru care este recomandat să-l vizitezi dimineața, dacă ajungi aici în perioada sezonului, pentru că este aglomerat.
Teatro Antico di Taormina, parte a Parcului Arheologic Naxos Taormina, este deschis în fiecare zi de la 9:00 la 17:45 în timpul verii, cu program redus în afara sezonului. Biletul de acces este de 12 euro de persoană adultă iar prima duminică a lunii este gratuită. Verifică aici orele de deschidere, cumpără bilete în avans și vezi programul evenimentelor.
Piazza IX Aprile din Taormina și balconul său unic
Unul dintre cele mai pitorești locuri de neratat în Taormina, este Piazza IX Aprile, situată în mijlocul Corso Umberto I. O priveliște incredibilă, amplă, poate fi admirată de pe “balconul” mereu aglomerat suspendat deasupra Mării Ionice. Sus e muntele, jos sunt Golful Naxos, dealul pe care este teatrul Grec, Isola Bella…Iar Etna își arată și el “moțul”, intrând țanțoș în cadru, aproape de munte. În piața aglomerată mărginită de baruri și restaurante artiștii, pictorii și caricaturiștii privesc, zâmbitori la valurile de turiști care vin și pleacă…cam prea grăbiți. În această piață ai în orice unghi ceva de privit, de admirat.
O zi memorabilă care a dat speranță, IX aprilie
Numele pieței datează din 9 aprilie 1860, când în timpul unei liturghii în Catedrala din Taormina, s-a răspândit zvonul că Garibaldi ar fi debarcat la Marsala pentru a elibera Sicilia de sub Bourboni. Vestea a fost falsă, dar Garibaldi a ajuns totuși la Marsala exact o lună mai târziu, pe 9 mai 1860. Locuitorii din Taormina au vrut să-și amintească IX aprilie, dedicându-i cea mai frumoasă piață din oraș.
Chiesa di Sant’Agostino
Înainte de aceste momente, piaţa IX Aprilie se numea Piazza Sant’Agostino, numele bisericii construite în stil gotic în 1448. Chiesa di Sant’Agostino ( foto dreapta) ocupă și în prezent latura dinspre mare a pieţei. Clădirea fostei biserici este acum Biblioteca Municipală și găzduiește volume filosofice și religioase salvate de la alte mănăstiri precum Sant’Agostino, San Domenico și Sant’Antonio din Padova, care au fost expropriate și desființate după decretul regal din 1866.
Biserica San Giuseppe
A fost construită în stil baroc sicilian începând din a doua jumătate a sec. XVII, lângă faimosul Torre dell’Orologio, ca sediu al Confrăției Sufletelor din Purgatoriu.
Este remarcabilă maiestuoasa scară dublă care te conduce în biserică. Interiorul are o singură navă cu transept, iar în centru, o cupolă cu o frescă cu Sfântul Ioan între Madona și copilul Iisus. Stucaturile din sec. XVIII reproduc motive florale și capete de îngeri înaripați. Altarul principal al bisericii este realizat din marmura de Taormina. Sub tabernacol este așezată Madona se ridică deasupra sufletelor din Purgatoriu.
Torre dell’Orologio Taormina
Construită în secolul al XII-lea pe rămășițele unui zid de apărare maur, Torre dell’Orologio a fost distrus de mai multe ori de-a lungul timpului. După ce fost dărâmat de trupele franceze a lui Ludovic al XIV-lea, a fost reconstruit și cu acea ocazie i-a fost adăugat și ceasul.
Datorită poziției sale, la jumătatea Corso Umberto I, turnul este numit și Porta di Mezzo. Separă așezarea medievală de zona antică a Taorminei. Clopotele Turnului sunt trase în ziua alegerii primarului și cu ocazia procesiunii din ziua sărbătorii Sfântului Patron San Pancrazio, pe 9 iulie.
Duomo di Taormina- Catedrala din Taormina
Revenind la Corso Umberto, pașii ne duc către un alt obiectiv de neratat al călătoriei în Taormina. Catedrala-fortăreață, așa cum a fost supranumită Catedrala din Taormina, a fost construită în jurul anului 1400 pe ruinele unei bisericuțe medievale. Aceasta a fost ctitorită la rândul ei pe locul unei moschei care a înlocuit o biserică din sec. IX.
De altfel, realizată în întregime din blocuri de piatră și cu creneluri de-a lungul întregului perimetru al clădirii, Domul din Taormina îți lasă impresia unei cetăți maure.
Fațada principală este împodobită cu o rozetă mare din piatră de Siracuza. Catedrala este închinată lui San Nicola-Sfântul Nicolae și are o structură în cruce latină cu trei nave și trei abside. Nava centrală este susținută de șase coloane, câte trei pe fiecare parte, din marmură roz de Taormina, surmontate de capiteluri decorate cu frunze și solzi de pește. Tavanul cu grinzi din lemn sculptat reproduce motive arabe reinterpretate în stil gotic sicilian.
Atât de multe elemente arhitecturale din diferite culturi într-un singur edificiu, iată încă o dovadă “pe viu” a istoriei Taorminei și a Siciliei.
Fontana di piazza Duomo Taormina – Quattro fontane din Piața Domului
Fântâna răcorește un pic atmosfera din fața Domului din Taormina. Amplasată chiar în fața Catedralei Sf Nicolae, micuța Fontana di piazza Duomo este construită în stil baroc în 1635. Este numită și „Patru fântâni” de la cele patru coloane care se află la colțurile bazinului central și pe care “înoată” căluți de mare.
Sus, deasupra celor două bazine ale fântânii, se află Minotaurul, monstrul jumătate om, jumătate cal, care a pus “stăpânire” pe stema orașului Taormina. Și în versiune feminină, cu două brațe care susțin o sferă și un sceptru, tot simbol al ale puterii este.
Scurtă istorie religioasă
Începând cu anul 962, în timpul stăpânirii musulmane a orașului, cultul creștin a fost interzis, iar în urma cuceririi normande a Taorminei, în 1078, orașul și-a pierdut episcopia. Prima catedrală din Taormina a fost Biserica San Francesco di Paola.
Porta Catania Taormina
Opozită Porții Messina, Porta Catania este cunoscută și sub numele de „Porta del Tocco” deoarece, pe vremea normanzilor, în micuța piață de lângă ea se țineau adunări publice. Porta Catania în forma actuală datează din 1440, data fiind gravată în edicula care se află în partea centrală a arcului și unde poate fi observată și stema aragoneză.
Mergi pe străduțele laterale
Rătăcind pe străduțele laterale, dai de tot felul de surprize. Nu ai cum să te piezi, zona aceasta din Taormina nu doar că este cea mai accesibilă ci și cea mai “concentrată”. După ce ai vizitat Teatrul Antic, te poți abate un pic pe străduțele din stânga, înainte de a pătrunde în Corso Umberto. Dai de un labirint pitoresc de străduțe alambicate și aglomerate. Sunt doldora de ‘gelaterii”, restaurante, magazine de porțelan și suveniruri. Nu sunt mai mult de 500 de metri de Villa Comunale, o “răsplată” verde pentru trup și suflet.
Relaxează-te în oaza verde din Villa Comunale di Taormina
Cocoțată deasupra mării, Villa Comunale Taormina, e undeva la 500 metri de Teatru și la aceeași distanță de Corso Umbero. Această grădină privată devenită parc public are o istorie destul de constroversată și cel puțin două puncte în comun cu un alt obiectiv de neratat în Taormina, Isola Bella.
Deși foarte verde și pitorească, Villa Comunale nu este chiar genul de parc la care te-ai aștepta în Sicilia. Este mai degrabă o grădină englezească, presărată cu tot felul de foișoare de „observare”. Arhitectura sa este rodul imaginației unei englezoaice izgonite de Regina Victoria de la curtea regală, din cauza unei presupuse aventuri amoroase cu viitorul rege Edward al VII-lea. Așa a venit Lady Florence Trevelyan în Taormina, la sfârșitul anilor 1800, și nu a mai plecat. Turista aventurieră s-a așezat definitiv în Taormina după ce s-a căsătorit cu primarul orașului, un doctor înstărit, și a început să „lucreze” la grădinile ei.
Promenada răcoroasă cu bougainvillea cu vedere la mare și la vulcanul Etna care te încântă la Vila Comunale. De neratat în Taormina!
Cealată fostă proprietate a sa a fost Isola Bella, insulița ocupantă a unui loc fruntaș în orice top al atracțiilor de neratat în Taormina.
Isola Bella- „Insula frumoasă”. Chiar e!
La scurt timp după sosirea în Taormina, aceeași Lady Florence Trevelyan a cumpărat insulița stâncoasă dintre Capo Taormina și Grotta Azurra. A construit o casă mică lângă vârful ei și apoi a început să amenajeze o grădină cu plante native mediteranee, printre care a aclimatizat arbuști și ierburi exotice. Pasionată de păsări și grădini, a devenit un pionier recunscut implicat pentru conservarea habitatului păsărilor italiene. Isola Bella este astăzi un sit natural protejat administrat de filiala italiană a Fondului Mondial pentru Natură. Se poate vizita, trecând peste istmul scurt care o leagă de țărm.
Pe Via Crucis către Madonna della Roca
Am ajuns sus, la Madonna Della Rocca după o “drumeție” de circa o oră presărată cu multe opriri pentru admirat peisajul și fotografii. Nu a fost planificată pentru aceea zi deja plină, dar ne-a atras o străduță pitorească cu multe trepte și mai ales copacul magic cu flori mov din capăt. Nu avea deloc frunze, dar florile sale păreau genial pictate pe un petic de cer de un albastru pur. Am început, abrupt, excursia către Madonna Della Rocca, părăsind Corso Umberto către vârful Monte Tauro. Au urmat alte sute de trepte, nu foarte abrupte, dar suficient de multe pentru cele 30 de grade Celsius și soarele de afară.
Traseul Taormina-Madonna della Rocca este deosebit, nu doar datorită peisajului care ți se desfășoară la picioare ci și datorită Via Crucis.
Pe traseu îți atrag atenția statui care înfățișează fiecare dintre cele 14 opriri ale Mântuitorului pe Via Dolorosa-Via Crucis-din Ierusalim. Numărătoarea începe de la baza traseului către vârf și, așa cum urcușul pare că nu se mai termină, mesajul e că și mântuirea vine greu. Traseul este în perfectă stare și e protejat cu garduri și balustrade de fier… Este de dificultate medie spre ușoară, merită cu prisosință să-l parcurgi la pas, mai ales că mare parte este umbrit.
Traseul oficial VIa Crucis pornește de la Via Circonvallazione și este de dificultate moderată, are aprox. 700 metri cu o diferență de nivel de nici 300 de metri.
Sanctuario Madonna della Rocca Taormina
Sanctuarul este construit în stâncă, într-o peșteră, la 348 de metri deasupra nivelului mării, la începutul sec. al XII-lea, în timpul stăpânirii normande. A fost restaurat în 1640, după o perioadă în care a fost abandonat. Originea Sanctuarului Maria della Rocca este legendară: se spune că un tânăr cioban din satul Mola a fost obligat de o furtună bruscă să se refugieze împreună cu oile într-o peșteră. Ciobanul a văzut în fundul grotei o femeie frumoasă, strălucitoare, ținând în brațe un copil blond, care îi zâmbea cu dragoste maternă.
Băiatul și-a abandonat oile și a fugit de frică, povestindu-le părinților ce s-a întâmplat. Aceștia l-au acuzat că e mincinos, dar au mers cu el în peșteră pentru că aveau de recuperat oile. Au găsit într-o nișă o icoană cu imaginea femeii văzută cu puțin timp înainte de băiat. Prezența a ceea ce se presupune că a fost o icoană bizantină poate fi justificată prin faptul că a fost ascunsă în peșteră în timpul Iconoclasmei (ruperea imaginilor sacre) proclamată în secole. VIII și IX de către trei împărați ai Orientului. Acum, în locul icoanei bizantine este un tablou al Madonei purtând inscripția „In me omnis gratia”.
În spatele bisericii se află un mic schit părăsit și pe marginea stâncii se înalță o cruce mare construită din beton armat în 1930. Crucea este orientată spre est și luminată noaptea și domină toată Taormina și vecinătățile, până după Giardini Naxos.
Alte obiective de neratat din Taormina de descoperit la pas
Naumachie
Scos la lumină abia în 1943, Naumachie sunt vestigiile unui vechi zid roman, lung de 130 de metri, cu 18 nișe care înconjura Gimnaziul. Construită în secolul I î.Hr., este, după teatrul grecesc, cea mai veche structură din oraș. Numele Naumachie, care înseamnă „bătălia pe mare”, a fost greșit dat structurii din cauza bazinului mare de apă găsit aici. Cu toate acestea, bazinul nu a fost folosit pentru a organiza marile bătălii navale, ci a fost doar un rezervor folosit ca alimentare cu apă pentru gimnaziu și oraș. Este totuși interesant de privit la arhitectura locului și la casele cocoțate pe vechile structuri.
Cartierul artiștilor din Taormina
Chiar dacă acest nume nu e oficializat, cartierul există măcar pentru „Strada Artiștilor”-„Via dei Artisti”, pe care, dacă pășești, s-ar putea să te molipsești de creativitate, cine știe ?!
Cum altfel ai putea numi străduțele și aleile pitorești care se învecinează cu „Strada Artiștilor”? Vei descoperi aici mici magazine de porțelanuri, ateliere de pictură dar și restaurante mici, de familie, cafenele, gelaterii și băcănii.
Sfaturile și impresiile mele din Taormina sunt aici. Aștept cu interes și părerea ta…
Sper că ți-a plăcut cîlătoria noastră pas cu pas în Taormina și că te-a inspirat. Îți doresc să ajungi repede în acele locuri de vis. Vino cu noi pe Facebook și Instagram, dă Like și Share, dacă ți-a plăcut ce facem noi, din pasiune! Mulțumim!
Visează, Iubește, Călătorește!
#consilierturism #inspirație #viseazaiubestecalatoreste #ghidturism travelblogger #taormina #visittaormina #sicilia #italia #visititaly #visitsicily
