Bisericile rupestre de la Şinca Veche, o destinație pentru suflet

Oamenii ajung la bisericile rupestre de la Șinca Veche din diferite motive: unii doresc să se roage, alții vor să testeze puterile locului și să se vindece de boli, unii au nevoie de o revelație, alții sunt doar curioși, dornici de noi experiențe. Chiar dacă nu ți se îndeplinește nicio dorință odată ajuns aici, Șinca Veche îți va rămâne în suflet ca un loc deosebit, care te întâmpină cu multă liniște, aer curat și tot atât de mult atât mister cât ești dispus să accepți.

Legendele locale îi plasează originea chiar înaintea dacilor, atribuindu-i grotei de la Șinca Veche puteri magice, care fac ca toate dorințele bune să prindă viață. Poate că această grotă a servit drept templu pentru strămoşii noştri daci, sau poate că inscripțiile de pe pereții din cretă sunt „opera” unor vandali sau a unor oameni puși pe șotii… Este sigur că în anul 1750 în grota de lângă Şinca Veche își ducea traiul o comunitate de călugări ortodocși. Se rugau, la adăpost de animalele sălbatice, în acest loc strâmt și rece de la poalele Munților Făgăraș, primind lumină din tavanul sculptat cât să poată citi cărțile sfinte, departe de lumea dezlănțuită și mai ales de privirile musafirilor nepoftiți trimiși de Maria Tereza să-i convertească la catolicism

     

     

Legătura cu cerul a acestor chilii este „turla” bisericii, un tunel meșteșugit săpat în roca moale, care păstrează încă vizibile urmele ciocanelor. Sus, pe coama dealului, se zărește un petec de cer, e clar …e chiar luminița de la capătul tunelului. La Pantheon, vestitul templu păgân din Roma transformat în biserică, apa pătrunde prin „oculus” și ajunge în sistemul de canalizare de pe podea, dar oare cum este aici, în acest lăcaș săpat în deal, când plouă? Nu sunt găuri de scurgere în grotele de la Șinca Veche, podeaua e și ea tot din gresia nisipoasă ca și restul încăperilor mai mult decât austere, chiar rudimentare…

Cum ai pășit în micuța grotă săpată în dealul Pleșu intri într-o „lume” de piatră scrijelită precum scoarța unui copac, în care lumina străbate difuză și se joacă cu umbrele. Locul este foarte strâmt și supus renovării, iar la intrare te îmtâmpină un anunț potrivit căruia intri pe propria răspundere. Vrei, nu vrei, te cuprind emoțiile!. Și te întrebi dacă faci bine că intri în grotă…Sunt două încăperi liliputane pline cu icoane, iconițe, acatiste și câteva candele dau o lumină lăptoasă, iar în nișele zidurilor sunt înghesuite bilețele și batiste puse de către pelerinii care și-au pus speranțele în puterea locului și pentru unii chiar au avut efect!

   

Nu știu dacă vizitatorii acestui loc cu o istorie plină de legende și de necunoscute au parte de acele minuni care să le schimbe viața, sau de acele fenomene paranormale și experiențe premonitorii pe care și le doresc unii. Sigur că aici, la poalele Munților Făgăraș, găsești un mic colț al României care ți se lipește de suflet: liniștit, modest și plin de speranță. Primești sigur o gură de aer proaspăt, natură nealterată, peisaje ample, miros de fân vara. Pe scurt, este un loc plin de armonie, un loc pentru suflet. În apropiere, un mic părâu izvorât din stâncă susură cristalin, iar apa sa cu puteri tămădăitoare, „apa magnetică” după cum îl numește o localnică, dă viață locului….

Bisericile de sub pământ se află la 56 de kilometri de Braşov, pe drumul spre Sibiu, şi la 26,5 de kilometri de Cetatea Făgăraşului.

Ajungi la bisericile rupestre după ce parcurgi cu mașina drumul asfaltat de aproximativ 3,6 kilometri care le leagă de localitatea Șinca Veche, urmând indicatorul către „Grotă”. Apoi, trebuie să lași mașina în parcare și să treci pe lângă crucea de piatră și, după câteva zeci de metri, apare mănăstirea de maici cu hramul Sf Nectarie. Apoi cărări meșteșugit realizate te conduc către bisericile rupestre, pe un drum în mijlocul naturii. Atât schitul unde  se păstrează o părticică din Moaștele Sf Nectarie de la Aegina, Grecia, cât și parcul amenajat de un arhitect celebru, cu alei șerpuitoare mărginite de „borduri” din lemn de alun, fac parte din Așezământul istoric ortodox-cultural « Bucuria Neașteptată » Șinca Veche.