Un interviu cu Doru Mitrana, președinte al Asociației MaiMultVerde despre provocările, tot mai izbitoare, de mediu și cum putem proteja noi natura chiar și în vacanță. “Vom înțelege adevărata valoare a mediului doar când vom plăti pentru serviciile pe care natura le prestează pentru noi”, spune Doru Mitrana. Aceasta pentru că în prezent, nimic din ce consumăm nu înglobează în preț impactul asupra mediului. Referitor la turismul durabil din țară, primul pilon ar trebui să fie conservarea, dezvoltarea și valorificarea durabilă a capitalului natural.

 ConsilierTurism.ro:-Planeta se sufocă. De ce anume este nevoie pentru a încetini nu doar încălzirea globală ci și poluarea?

Doru Mitrana:-Pe scurt, este nevoie de reducerea emisiilor, conform Acordului de la Paris[i], prin accelerarea renunțării la combustibilii fosili și tranziția la energie din surse regenerabile. Ceva mai detaliat, este nevoie de schimbări sistemice în cadrul legislativ, în mediul de afaceri și în toate procesele de producție și consum, schimbări care să transfere integral impactul asupra mediului în prețul produselor și serviciilor.

Serviciile ecosistemice, neapreciate pentru că sunt gratis

ConsilierTurism.ro:Cum îi determinăm pe oameni să respecte mediul? Care credeți că este cea mai eficientă metodă?

Doru Mitrana:-Vom înțelege adevărata valoare a mediului doar când vom plăti pentru serviciile pe care natura le prestează pentru noi. Se numesc <servicii ecosistemice>, și simpla prezență a aerului curat, a apei de băut, a polenizării culturilor de către insecte, a lemnului din păduri sau a peștilor din mări și oceane, a solurilor fertile sau a peisajelor în care ne recreem, li se datorează. În prezent, nimic din ce consumăm nu înglobează în preț impactul asupra mediului. De exemplu, agricultura consumă apă dulce, degradează solurile și le contaminează cu compuși chimici care distrug biodiversitatea, iar creșterea animalelor este una dintre cele mai mari surse de emisii. Dacă toate acestea ar avea un preț, atunci valoarea la raft ar fi alta – cam de trei ori mai mare, potrivit unor studii – și atunci și noi am avea, poate, o altă apreciere a produselor alimentare, și nu ar mai ajunge la gunoi o treime din ele. Iar acest raționament se poate aplica tuturor obiceiurilor noastre de consum și de trai: ce și de la cine cumpărăm, cum ne deplasăm în orașe și pe distanțe lungi, cum locuim, ce energie consumăm și cum ne petrecem timpul liber. Sunt idei pe care le-am strâns într-un mic ghid ecofinanciar despre cum să consumi responsabil, disponibil pe școaladebani.ro[ii].

Preocupările pentru mediu, de nișă în România

ConsilierTurism.ro:Pademia COVID ne-a deschis ochii asupra importanței naturii, așa că, la nivel global, consumatorii, companiile și guvernele se arată mai preocupate de mediu și doresc să se implice activ prin acțiunile lor zilnice, inclusiv în turism și HoReCa. Se observă această tendință și în România?

Doru Mitrana:-Preocuparea există și la noi, dar este încă departe de a fi o tendință, un trend. Este mai degrabă o nișă, o grijă a unui număr redus de oameni. Din păcate, în continuarea COVID am văzut anul acesta depășirea a încă două limite planetare – cea referitoare la poluarea apelor cu compuși chimici, inclusiv plastic, respectiv cea legată de disponibilitatea apei „verzi” pentru soluri și vegetație – ajungând la șase limite depășite, din nouă[iii]. Apoi a venit invadarea Ucrainei, cu efecte sociale cumplite dar și cu impact asupra mediului, prețului și disponibilității energiei, și foarte posibil, în curând, și a cerealelor. A venit și seceta care pârjolește Europa, a venit și validarea de către instituțiile europene a gazelor naturale ca fiind „verzi”, a venit și descoperirea unei noi potențiale găuri în stratul de ozon…Toate acestea sunt dovezi că atât la nivel macro, global, cât și la nivel micro, individual, suntem încă foarte departe de a înțelege importanța naturii.

E greu să vorbim de sustenabilitate când natura e plină de gunoaie

ConsilierTurism.ro:Multe din statele europene și-au asumat angajamentul pentru dezvoltarea unui turism durabil, elaborând și aplicând strategii în acest sens. Are țara noastră o asemenea strategie?

Doru Mitrana:-Strategii există[iv], dar e suficient să pornim la drum prin țară, ca să ne dăm seama că „practica ne omoară”. Când e atât de greu să găsești un loc natural neafectat de plastic și alte deșeuri, de la malul mării până în vârful muntelui, e greu să vorbim de sustenabilitate (durabilitate) în turism.

ConsilierTurism.ro:Care ar trebui să fie pilonii strategiei turismului sustenabil în România?

Doru Mitrana:-Aș pune în prim-plan conservarea, dezvoltarea și valorificarea durabilă a capitalului natural. Până la urmă elementele naturale sunt cele care atrag cei mai mulți turiști la noi în țară, și toți cei care „mânâncă o pâine” de pe urma naturii trebuie să participe și la protejarea ei. Apoi aș readuce în atenție, pentru a fi recuperat și valorificat, patrimoniul cultural: istorie, tradiții, obiceiuri, zestrea culinară, vestimentară sau arhitecturală. Dacă primul pilon ar fi despre natură, al doilea ar fi despre oameni, iar al treilea ar fi despre tehnologie, care să le pună în valoare pe primele două. Sigur, nicio strategie pentru turism nu poate fi izolată, singulară, e nevoie de corelări cu dezvoltarea infrastructurii energetice și de transport, cu instruirea mediului de afaceri din HoReCa în domeniul practicilor sustenabile de business și cu educația publicului larg, a turiștilor, în privința comportamentelor și obiceiurilor durabile de consum.

ConsilierTurism.ro:Promovarea turismului intern, a turismului rural și eco, infrastructura de transport eficientă cu alternative viabile de călătorie, respectarea modelelor tradiționale și consumul mic de energie sunt atuurile altor state în materie de turism durabil. Care sunt cele ale României?

Doru Mitrana:-Cele de la întrebarea anterioară. În principiu aceleași cu cele listate, cu mențiunea că la noi mai degrabă ar putea să fie, decât sunt.

Sectorul HoReCa, printre responsabilii cu risipa alimentară

ConsilierTurism.ro:Jucătorii din turism și transporturi și cei din HoReCa se confruntă cu schimbări ale comportamentului consumatorilor pe termen scurt, cu impact în viitorul apropiat și nu numai. Care sunt acele comportamente şi valorile ale consumatorilor care ar trebui urgent schimbate?

Doru Mitrana:-Aici, din nou, ghidul ecofinanciar despre consum responsabil, de pe școaladebani.ro, ne poate fi util în postura de consumatori, chiar și de consumatori de servicii turistice. De exemplu, relația cu mâncarea: spuneam că, în medie, la nivel global, mai mult de o treime din alimentele produse ajung la gunoi, iar sectorul HoReCa este responsabil pentru o bună parte din această risipă, prin dimensiunea porțiilor, abundența produselor de origine animală sau bufetele all you can eat. În acest caz, consumatorii ar trebui să se orienteze către unități care promovează mai degrabă alimente vegetale și locale. Apoi transportul: orice călătorie cu avionul reprezintă o contribuție masivă la emisii. Nici mașina nu stă mult mai bine. Opțiunea de dorit ar fi trenul. Cultural, suntem în era „satului global”, în care orice colț de lume ne este, teoretic, accesibil, iar prin intermediul rețelelor sociale ne este atât de activ „promovat” încât locurile în care ajungem să ne petrecem vacanțele ne conturează statutul social, la fel ca hainele, casa sau mașina. Acestea aș zice că sunt comportamentele şi valorile care ar trebui urgent schimbate: este nevoie să ne amintim că turismul este despre relaxare și starea noastră de bine, nu despre poze sau filmări postate. În plus, să ne gândim nu doar unde mergem, ci și ce lăsăm în urmă.

ConsilierTurism.ro:-Cum se poate realiza aceasta?

Doru Mitrana:-Procesul deja a început cu schimbările comportamentului consumatorilor pe care le menționai. Îl văd ca un proces de durată, un ping-pong între ce-și doresc turiștii și ce oferă operatorii, care de la an la an să ducă la servicii turistice mai sustenabile.

Gestiunea deșeurilor, cea mai mare provocare pentru România

ConsilierTurism.ro:-Fiecare destinație se confruntă cu propriile provocări pentru a menține mediul sănătos. Care sunt cele mai mari provocări pentru România?

Doru Mitrana:-De departe gestiunea deșeurilor este cea mai mare provocare pentru România. Apoi, în marile orașe, o mare provocare este calitatea aerului, iar pe termen lung, în lipsa unor măsuri, ne îndreptăm spre o catastrofă ecologică în privința poluării apelor.

Autenticitatea, accesabilitatea și curățenia aduc valoare turismului

ConsilierTurism.ro:Cum putem crea valoare pentru turismul din România? Să ajutăm astfel mediul în “drumul” către sustenabilitate și comunitățile locale, prin atragerea acelui segment cu un nivel cultural și financiar mai ridicat.

Doru Mitrana:-Acel segment este atras de autenticitate, de predictibilitate, de accesibilitate, de curățenie, de calitate, de customer care, de value for money. Este un segment care poate merge oriunde în lume și își prețuiește banii, timpul și starea de bine. Când vom reuși să insuflăm aceste valori și aptitudini operatorilor noștri din HoReCa, atunci vom putea vorbi de valoare pentru turismul din România. Avem atât capitalul natural, cât și pe cel uman, ne mai trebuie doar voință.

ConsilierTurism.ro:Ce putem face noi, la nivel individual, pentru ca impactul acțiunilor noastre asura mediului să se minimizeze, chiar și în vacanță?

Doru Mitrana:-Sumar, să consumăm cu măsură, adăugând la criteriile în baza cărora ne facem acum cumpărăturile – preț, brand, disponibilitate etc. – și filtre legate de impactul respectivelor bunuri, servicii sau companii producătoare asupra naturii: aerului, apei, solului sau biodiversității. Și aici ghidul ecofinanciar despre cum să consumi responsabil poate fi util.

Analiza de impact asupra mediului

ConsilierTurism.ro:-Cum se pot implica operatorii economici din domeniu, la rândul lor?

Doru Mitrana:-Operatorii economici pot începe cu o analiză de impact a activității lor asupra mediului și societății, pentru care există instrumente certificate internațional, precum Standardele GRI[v] (Global Reporting Initiative). Dacă vorbim de companii mari, cu peste cinci sute de angajați, publicarea unor astfel de rapoarte anuale de impact este chiar obligație legală[vi]. În momentul în care își cunosc impactul, agenții economici pot trece la etapa în care își stabilesc obiective și ținte de îmbunătățire a indicatorilor, iar apoi alocă resurse și trec la acțiune pentru reducerea emisiilor, a consumului de resurse naturale, reducerea cantității de deșeuri și îmbunătățirea gestiunii acestora etc., pe parte de mediu, respectiv pentru creșterea valorii economice directe și indirecte pe care o generează în comunitatea în care operează și pentru îmbunătățirea condițiilor sociale din zonă.

Legislația de mediu va fi armonizată

ConsilierTurism.ro:Ce ar trebui să facă factorii de decizie din România, ce legislație anume ar trebui adoptată/modificată urgent pentru ca impactul asupra mediului să fie cât mai mic?

Doru Mitrana:-În legislația din România vor fi transpuse treptat toate actele aprobate la nivel european, multe dintre ele fiind deja în vigoare sau pe cale să producă efecte începând cu anul viitor. Vorbim de regulamente, directive și standarde europene cărora vor trebui să le dea curs și companiile de la la noi. Factorilor de decizie din România le va reveni sarcina, deloc ușoară, să se asigure că aceste noi reguli sunt respectate. Să le urăm succes!

ConsilierTurism.ro:Sustenbailitate aplicată în HoReCa înseamnă

Doru Mitrana:-Când vorbim despre sustenabilitate (durabilitate) în turism sau în orice alt domeniu, alături de componenta de mediu trebuie evaluate și administrate și elementele de impact social, respectiv economic. În ceea ce privește unitățile HoReCa, este de analizat impactul social pe care acestea îl au în comunitățile în care operează: locuri de muncă generate, valoare economică directă și indirectă, dezvoltare economică locală, contribuție la educația și instruirea oamenilor, la promovarea unor condiții de muncă decente, a diversității și incluziunii, la combaterea corupției, și altele. Din păcate, nici la noi, nici în lume, operatorii de turism, în special cei mari, nu au scoruri tocmai ridicate la acești indicatori.

Trebuie să ne amintim că turismul este despre relaxare și starea noastră de bine, nu despre poze sau filmări.

Recomandări pentru o vacanță eco-friendly

Am realizat acest interviu după ce am citit un set de recomandări pentru a petrece o vacanță eco, cu impact diminuat asupra mediului și asupra bugetului propriu. Dacă vrei să devenii mai prietenos cu mediul, chiar și în vacanțe, alege mijloace alternative pentru deplasare-precum trenul sau bicicletele pe distanțe mai scurte, optează pentru experiențe culinare mai cumpătate, susține economia locală (alegând cazarea la localnici, produsele locale, etc), mergi pe rute mai puțin bătute de turiști și alege obiective mai puțin promovate.  

Sper că visul de a ajunge în destinațiile preferate va deveni realitate cât mai curând. Hai cu noi pe Facebook și pe Instagram. Mulțumim pentru Like și Share, arată-ne că apreciezi ceea ce facem din pasiune!

Visează, iubește, călătorește ®! Drum bun!

#consilierturism #România #travelblogger #viseazaiubestecalatoreste #inspirație #maimultverde #ecoturism

 

 

Bibliografie

[i] https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/climate-change/paris-agreement/

[ii] https://www.scoaladebani.ro/curs-ghid-ecofinanciar-cum-sa-consumi-responsabil

[iii] https://www.stockholmresilience.org/research/planetary-boundaries.html

[iv] Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2019-2030 VOLUMUL 1 Raport privind Evaluarea rapidă a sectorului turistic (2018) http://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2020/09/Strategia-de-Dezvoltare-Turistic%C4%83-a-Rom%C3%A2niei-volumul-1-Raport-privind-Evaluarea-rapid%C4%83-a-sectorului-turistic.pdf

Strategia de Dezvoltare Turistică a României Volumul 2 – Strategia și Planul de Acțiune (2019) http://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2020/09/Strategia-de-Dezvoltare-Turistic%C4%83-a-Rom%C3%A2niei-volum-2-Strategia-%C8%99i-Planul-de-Ac%C8%9Biune.pdf

Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România – context, viziune și obiective – 2017-2026 http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/02/Strategia-na%C5%A3ional%C4%83-de-dezvoltare-a-ecoturismului-%C3%AEn-Rom%C3%A2nia-context-viziune-%C5%9Fi-obiective-2017-2026.pdf

[v] https://www.globalreporting.org/

[vi] https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3456_2018.pdf

error: Acest continut este protejat!!

Pin It on Pinterest

Share This