Orșova este un oraș aparte în peisajul românesc. Cu o istorie veche de două milenii, Orșova este totuși unul dintre cele mai noi orașe din țară. Noul său destin, pe care l-a primit la finele anilor 1960, când a fost strămutat iar vechiul oraș a dispărut sub ape, este legat de barajul și de Hidrocentrala de la Porțile de Fier.
Cu o poziționare specială, care i-a atras denumirea de “Coasta de Azur a Dunării”, fostul castru roman Dierna nu are prea multe obiective turistice de arătat vizitatorilor, din păcate. Aici, la „poarta” Cazanelor Dunării, există însă un loc plin de energie, situat la înălțime, care m-a impresionat pentru istoria sa aparte.
Este vorba de Mănăstirea „Sfânta Ana”, amplasată pe un deal care are “la picioare” Dunărea, afluentul Cerna și golful Cerna, acolo unde cele două ape se întâlnesc.
Lăcașul de cult nu a fost ctitorit de către un domnitor sau boier bogat ci de către un ziarist talentat și influent care a scăpat, ca prin minune, de la moarte în luptele de la Orșova din primul război mondial.
Pamfil Șeicaru a fost sublocotenent în Regimentul 17 Mehedinţi și a participat la toate bătăliile purtate de armata română împotriva nemților, de la Orşova până la Mărăşeşti, În toamna anului 1916, aici, pe dealul Moșului, după explozia unui obuz, ziaristul și prietenul și camaradul său de arme, Petre Găvănescu, au fost acoperiți cu pământ. Miraculos, dat fiind că obuzul a explodat foarte aproape, cei doi au scăpat cu viață, iar Pamfil Șeicaru a promis atunci că va ridica, pe locul tranșeelor, o mănăstire. Dorea să Îi mulțumească lui Dumnezeu pentru șansa primită și să cinstească memoria eroilor căzuți pentru România Mare.
O promisiune îndeplinită după două decenii
Promisiunea făcută în tranșee a început să prindă contur după aproape două decenii. Pamfil Șeicariu reușește să ridice, în peroada 1936-1939, mănăstirea și „Drumul Eroilor” care urca din centrul vechii Orșova până pe dealul Moșului. Complexul monahal era format inițial dintr-o biserică de lemn în stil tradițional românesc și din chilii dispuse lateral, întregul ansamblu având forma literei U. Mănăstirea a primit hramul Sfintei Ana, nume ales în memoria mamei ctitorului.
Lung de un kilometru și jumătate, drumul de acces pietruit, „Drumul Eroilor”, era străjuit de șapte troițe și de bănci de odihnă din stejar masiv. În lemn erau inscripționate dedicații pentru regimentele care au participat la luptele de la Alion, Cerna și Orșova, desfășurate între august și noiembrie 1916. Din păcate, troițele s-au degradat treptat și au dispărut în anii 1960.
Comuniștii schimbă destinația lăcașului de cult
Nu știu cât de evlavios era cel care era la acea vreme directorul ziarului „Curentul” și deputat în Parlamentul României, dar cert este că s-a ținut de cuvânt și a ridicat mănăstirea atunci când a avut bani, așa cum a promis că va face. Biserica nu a acceptat inițial târnosirea pe motiv că s-a construit fără aprobare, apoi a venit cel de-al doilea război mondial, așa că lăcașul de cult este sfințit abia în 1992. Comuniștii au transformat complexul monahal în restaurant și camping dotat cu discotecă, picturile murale au fost acoperite cu var iar chiliile transformate în „căsuțe” pentru turiști.
Mănăstirea Sfînta Ana: impresii
Am retrăit cu emoție o parte din istoria acestui loc îmbrățișat de Dunăre, care te așteaptă modest, liniștit și imperturbabil știind parcă că tot ceea ce e făcut să dăinuie va exista mereu, indiferent de condițiile de moment. Am plecat apoi către Cazanele Dunării, un loc de o sălbăticie aproape netulburată și de o frumusețe unică, păstrând amintirea acestui loc liniștit și inundat de flori dar cu o poveste atât de frământată.
Despre Pamfil Șeicaru
De amintirea lui Pamfil Șeicaru (18 aprilie 1894, Buzău—21 octombrie 1980, München, Germania) se mai leagă și Mausoleul Eroilor de la Mărășești, monument care nu ar fi existat dacă jurnalistul nu ar fi insistat ca acesta să se ridice. Tot lui îi sunt atribuite alte două monumente dedicate victimelor războiului, realizate în Franța și Ucraina. Pentru faptele sale de arme din zona Cerna–Jiu, Pamfil Șeicaru a fost decorat de Regele Ferdinand I al României cu titlul de Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. Ctitorul este înmormântat în biserica Mănăstirii Sfânta Ana.
Mănăstirea Sfânta Ana rămâne unul dintre cele mai liniștite și încărcate de semnificații locuri de pe malul Dunării. Ridicată dintr-o promisiune făcută în vreme de război și supraviețuind unor decenii de transformări și încercări, ea continuă să vegheze de pe Dealul Moșului asupra orașului Orșova și asupra apelor care se întâlnesc la poalele sale. Nu o rata!
Cum ajungi la Mănăstrea SF. Ana din Orșova
Atracții din apropierea Mănăstirii Sfânta Ana din Orșova
Vizitarea mănăstirii poate reprezenta și punctul de plecare pentru descoperirea celorlalte atracții ale Defileului Dunării. În apropiere se află Mănăstirea Mraconia, cunoscută drept „mănăstirea de sub apă”, atestată documentar în anul 1453 și reconstruită după 1990, precum și Mănăstirea Vodița, Vodița a fost ridicată în secolul al XIV-lea de Sfântul Nicodim de la Tismana cu sprijinul lui Vlaicu Vodă, la aproximativ un kilometru de malul Dunării. Zona mai cuprinde numeroase obiective de interes, precum Muzeul Regiunii Porțile de Fier din Drobeta-Turnu Severin, peșterile Veterani și Ponicova, Cetatea Severinului, Chipul lui Decebal, Tabula Traiana și Cetatea Trikule.
Sper că ți-a plăcut, că te-a informat și te-a motivat pentru următoarea călătorie! Împărtăşeşte-l cu prietenii, dă Like şi Share! Vino cu noi pe Instagram și Facebook !
Visează, iubește, călătorește. Drum bun!
Confirmări/Notificări