Există, la granițele României, un loc unic în lume unde Dunărea este atât de strâns îmbrățișată de către Munții Carpați că ies…valuri: Cazanele Dunării. Aici, odată, deși nu chiar atât de mult timp, Dunărea “fierbea” în căutarea unei căi de ieșire din înlănțuirea prea puțin relaxantă a pereților abrupți, stâncoși, aproape de netrecut a Carpaților, Cazanele Mari și Cazanele Mici.
Aici au rezistat, cât au putut, dacii, a căror liniște a fost alungată de oștirile romanilor. Pentru a cuceri bogata Dacie, romanii au tot insistat la Cazanele Dunării săpând drumuri și ridicând poduri și viaducte pe malurile inaccesibile altfel. Apoi, au trecut și năvălitorii mari și mici, care au lăsat în urmă…nimic bun. Au rămas însă oamenii și obiceiurile lor, natura sălbatică, aproape neatinsă, Dunărea cea năvalnică și statornicii Carpați.
Acum, tihna Cazanelor Dunării e tulburată, când și când, de navele de croazieră venite de la Viena sau chiar mai de sus, de șlepuri și de bărcile cu motor. În cea mai mare parte a timpului, aici domnește liniștea, de parcă ai fi în mijlocul pustietății și într-un fel așa și e.
Cazanele Dunării este un loc atât de săbatic, de frumos, de deosebit încât este păcat să nu-l vizitezi, pentru că este o parte din acea Românie pitorească de necolit în drumurile tale.
 

 

Traseul cu mașina
Ajungi la Cazanele Dunării de la Orșova cu autoturismul, pe un drum frumos, dar stâmt și pe unele porțiuni destul de prost întreținut. În dreapta, e muntele calcaros care pune presiune pe drum, pare că se poate prăbuși oricând, în stânga e Dunărea prinsă în chingi. E un peisaj sălbatic, cu o vegetație submediteraneană care se agață de orice petic de pământ care răzbește printre stâncile calcaroase. Primăvara, înfloresc lalele de stâncă, de regulă în aprilie, iar în luna mai, salcâmii înmiresmează aerul.
Mergând cu autoturismul, nu știi la ce să te uiți mai întâi: la fluviu, la pereții abrupți, la gropile din astfalt, la semnele de circulație care te avertizează că e posibil să cadă stânci sau la malul opus, unde se văd gospodăriile vecinilor sârbi. Nu rata însă, la aproximativ 17,5 kilometri, după viaductul Mraconia, Statuia lui Decebal și, imediat după aceea, Mănăstirea Mraconia.
 
Cu șalupa la Cazanele Dunării
În golful Mraconia, acolo unde se află mănăstirea Mraconia, sunt două-trei centre de agrement de unde te poți îmbarca pe o șalupă care să te conducă înspre Cazanele Mici și Mari și la atracțiile sale, Chipul lui Decebal, Peștera Ponicova, cea mai mare din cele șapte peșteri din clisura Dunării, peștera Veterani. Un bilet costă aproximativ 30 de lei /persoană, excursia cu barca ar trebui să dureze două ore.
Ce obiective sunt la Cazanele Dunării 
 
Chipul lui Decebal. Este cel mai cunoscut obiectiv turistic din zonă și cel mai nou dintre toate. Amplasată în Cazanele Mici, pe Valea Mracunei, la confluența Mracudei cu Dunărea, între localitățile Eșelnița și Dubova,  această sculptură din piatră este cea mai mare din Europa. Are o înălțime de 55 m și o lățime de 25 m. Este cu șase metri mai scundă decât Statuia Libertății din New York și cu opt metri  mai înaltă decât monumentul lui Christos din Rio de Janeiro. Ideea realizării Chipului lui Decebal i-a aparținut omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, care a și finanțat lucrările care au costat în total aproximativ un million  de euro. Lucrările executate de sculptori și alpiniști experimentați au întâmpinat multe greutăți și durat zece ani ( între 1994 și 2004 ) dar monumentul nu a fost finalizat nici în prezent.
Mănăstirea Mraconia. Mănăstirea Mraconia a fost ridicată pe locul unui vechi punct de observație și de dirijare a vaselor, amplasat în cel mai în gust punct al Cazanelor Dunării, unde nu puteau pătrunde două nave în același timp. Supranumită “Mănăstirea din Valea Dunării” sau de la Ogradena Veche, o comună învecinată,  Mănăstirea Mraconia își trage numele de la Valea Mraconia în care este amplasată. „Mraconia” înseamnâ înseamnă „loc ascuns” sau „apă întunecată”. Actuala mănăstire este ctitorită în apropiere de vechea mănăstire Mraconia, atestată în anul 1453 și având hramul Sfantului Prooroc Ilie, ale cărei ruine sunt în apele Dunării. Prima dată, mănăstirea Mraconia fost distrusă în timpul războiului ruso-austro-turc din perioada 1787-1792, fiind refăcută și demolată din nou în 1968, la construcția ansamblului de la Porțile de Fier I. Noua biserică a fost terminată în anul 2000 și poartă hramul Sfinţii “Arhangheli Mihail şi Gavriil“ şi „Sfânta Treime”, fiind slujită de maici.  Astăzi, imaginea Mănăstirii Mraconia este pe toate materialele de prezentare ale Defileului Dunării, indiferent dacă sunt editate de români sau de sârbi.
-Peștera Veterani. A fost locuită încă de acum peste patru mii de ani, dacii se închinau aici lui Zamolxis, turcii şi austriecii își acundeau aici muniția și trupele. Sunt multe legende legate de Peștera Veterani, unii mai caută comorile ascunse pe aici, alții spun că e o atmosferă deosebită. În Peştera Veterani s-au găsit fosile ale Ursus spelaeus şi ale hienei de peşteră.
Peștera Ponicova. Ponicova este cea mai mare peșteră din Defileul Dunării, de aproximativ 1,6 kilometri lungime. A luat naștere în peretele de calcar ce flanchează Cazanele Mari, pe raza comunei Dubova.  Peștera Ponicova are două intrări, fiind accesibilă atât de pe uscat, cât și de pe Dunăre, cu barca sau șalupa. Intrarea pe uscat este în apropiere de pârăul Ponicova. Sunt numeroase galerii situate pe două etaje care comunică între ele. Peștera Ponicova poate fi explorată dacă sunteți echipați corespunzător și însotiți de un ghid autorizat. Peștera Ponicova este declarată rezervație speologică, aici fiind găsite resturi de fosile aparținând Ursus spelaeus și unor specii endemice.
Despre Rezervaţia Cazanele Mari şi Cazanele Mici 
-Cazanele Mari și Mici fac parte din Defileul Dunării (Clisura Dunării) cel mai lung defileu natural din Europa. Între Valea Ogradena şi pârâul Ogaşul Turcului Dunărea străbate două chei spectaculoase, respectiv Cazanele Mari şi Cazanele Mici, separate de bazinetul (golful) de la Dubova.
În această zonă, fluviul și-a croit un drum spectaculos, prin cea mai impresionantă zonă a Defileului Dunării, Cazanele Mari și Cazanele Mici.
-Cazanele Mari (între Dubova și Plavisevita) au o lungime de 3,8 km și o lățime care variază de la 200 la 350 m, fiind mărginite de Dealul Ciucaru Mare (318 m) și Dealul Stirbatul Mare (768 m).
-Cazanele Mici (între bazinetul Dubovei și Ogradena) au o lungime de 3,6 km și 150 – 350 m lățime, fiind vegheate de sus de Dealul Ciucaru Mic (313 m) și Dealul Știrbatul Mic (626 m).
-Istoria e veche în aceste locuri, iar urmele ei mai sunt vizile Podul lui Apolodor (la Drobeta Turnu Severin, în zona Clisura Dunării, care cuprinde și Cazanele Dunării), ruinele castrului roman Dierna și Tabula Traiana (una dintre cele opt astfel de „monumente” menite să marcheze trecerea pe aici a oștirilor lui Traian).
-Tabula Traiana a fost descoperită în anul 1961, pe malul sârbesc al Dunării. Este o placă memorială fixată în piatră menită să amintească de victoria Împăratului Traian în războaiele cu dacii şi de efortul imens de a construi în muntele stâncos din zona Porţilor de Fier, pe malul Dunării, un drum pentru armata romană. Pe Tabula Traiana sunt reprezentaţi doi delfini plutind şi un vultur. A rămas doar amintirea din insula Forțăreață-Ada Kale-, din aval de Orșova, cea populată de turci și inundată atunci când s-a construit hidrocentrala de la Porțile de Fier.
Update: Parcul Natural Porțile de Fier, rezervație a Biosferei 

Cazanele Mari și Mici formează o arie protejată cu o suprafață de 215 hectare, parte a Parcului Natural Porțile de Fier. Din Parcul Natural Porțile de Fier, care are o suprafață de 115.000 de hectare, mai fac parte și alte 17 arii protejate precum Ostrovul Moldova Veche, Lacul fosilifer Sviniţa, Gura Văii – Vârciorova, Valea Mare și Baziaș. Cu o suprafață de 115.000 de hectare, Parcul Porțile de Fier este al doilea ca mărime din din România, după Munţii Maramureşului. În total, în România sunt 17 parcuri naturale, doar Delta Dunării fiind declarată rezervație a Biosferei. După ce UNESCO a aprobat, în septembrie 2015, declararea Parcului Porțile de Fier drept rezervaţie a biosferei, următoarea etapă, cea de-a doua, presupune aprobarea unei hotărâri de guvern care declarară zona drept rezervaţie a biosferei.

Sper că ți-a plăcut acest articol sau că te-a inspirat să visezi. Te aștept să intri în povestea noastră, vino pe Facebook ! Îți mulțumim că ne dai Like și Share, așa ne arăți că apreciezi ceea ce facem :). Iar prietenii tăi se vor bucura că te gândești la ei,

Visează, iubește, călătorește!  Drum bun!

Cazanele Dunării, Galerie foto.

error: Acest continut este protejat!!

Pin It on Pinterest

Share This