Vizitând Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a statului dac și Sarmizegetusa Ulpia Traiana, capitala provinciei romane Dacia, cele două cetăți aflate la aproximativ 75 de kilometri una de alta, faci „un pas” înapoi în timp. Undeva acum peste 2.000 de ani, în două momente distincte ale unor civilizații diferite.
Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiana sunt două locuri pe care fiecare român ar trebui să le viziteze o dată în viață, pentru că oferă indicii despre etapele formării poporului nostru.
„Se ajunge cu mașina până la intrarea în cetate, dar nu veți găsi sus decât niște pietre, stânci și ceață”, ne-a asigurat, cam dezamăgit, un șofer constănțean care tocmai se întorsese de la vestigiile Sarmizegetusei Regia, la volanul propriului autoturism. Îl întâlnisem pe drumul către cetatea dacică, la o răscruce fără indicatoare de unde nu știam pe unde să o luăm. Și, la prima vedere avea dreptate, sus era o ceață densă de nu se vedea la nici 10 metri, care învăluia totul într-o lumină lăptoasă, pe care umezeala o făcea aproape lipicioasă.
Lipseau așadar atât imaginea de ansamblu cât și nuanțele vii ale pădurii îmbrățișate de toamnă care ne însoțiseră până sus. Şi chiar și „siluetele” din Templul Mare păreau mai puține şi umbrele lor parcă nu aveau contur. Vechea cetate dacică Sarmizegetusa m-a atras totuși instantaneu, chiar dacă anunțurile „Atenție vipere” nu erau chiar liniștitoare.
Drumul sacru, pavat cu dale de calcar
Scurtă istorie
Ascunsă în munți, în peisajul ca din povești de pe Dealul Grădiștii, în mijlocul naturii încă virgine, Sarmizegetusa Regia are oricum un aspect mai degrabă mistic și misterios, nu-i trebuie în mod special un văl de ceață. Dacii erau aspri, curajoși și mândri, buni prelucrători ai metalelor și mai presus de toate credincioși, cel puțin dacă e să ne luăm după complexul de sanctuare construite aici. Sarmizegetusa Regia a fost mai întâi un loc sfânt pentru daci, pentru ca apoi, odată cu dezvoltarea economică, potențată de descoperirea și prelucrarea pe scară mare a minereurilor de fier, să se dezvolte în trei zone distincte: cea civilă, fortificația și arealul sacru. Nu se știe încă la ce zei se rugau dacii, dar e cert că romanii nu i-au cruțat după cucerire, distrugându-le sistematic bazele religiei. Nu era un tratament discriminator, aveau grijă să facă aceasta în orice teritoriu cucerit.
Construită pe cinci terase excavate și ridicate de daci, având o dimensiune de aproximativ 30.000 de metri pătrați, Sarmizegetusa Regia s-a impus așadar în timp ca un centru strategic al sistemului defensiv dac. Avea forma unui patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (construite în tehnica murus dacicus), care urma forma terenului. Sistemul de fortificații realizat de regii daci în Munții Șureanu era centrat pe apărarea Sarmizegetusa Regia, capitala religioasă, politică și economică a regatului dac. Sarmizegetusa Regia a fost ultima redută atunci când alte cetăți dacice precum cea de la Costești—Cetățuie, Blidaru, Bănița, Piatra Roșie ( județul Hunedoara) și Căpâlna (județul Alba) au fost cucerite. Așa s-a întâmplat și în anul 106, când împăratul Traian a cucerit zona, iar cetatea Sarmizegetusa Regia a fost transformată în garnizoană, distrusă și apoi supusă unor noi amenajări ( fiind ridicate ziduri noi). Datorită importanței lor, aceste cetăți dacice au fost incluse în patrimoniul UNESCO în anul 1999, sub denumirea colectivă de „Cetățile dacice din Munții Orăștiei”.
Cadranul solar sau Soarele de andezit, pe care se aduceau jertfe zeilor. Din centrul altarului în formă de disc de andezit porneau 10 „raze”, sub forma unor „felii„ de andezit. Lichidele care se scurgeau printr-un orificiu al discului ajungeau în sistemul de scurgere. Planul altarului este completat de un șir de 16 blocuri de piatră a căror orientare pe axa nord-sud a condus la ipoteza că monumentul are semnificații astronomice.
Nivel de viață ridicat
Așadar, capitala dacilor era „cocoțată” pe pantele munților, la 1.200 metri altitudine, înconjurată de ziduri goase și plină de zone de sacrificiu, temple și locuri de venerare a zeităților rămase încă necunoscute. La un moment dat, în acest perimetru a anticei Sarmizegetusa Regia erau şapte temple, două circulare şi cinci rectangulare, la care se ajungea pe un drum pavat cu lespezi de calcar care venea dinspre cetate. Dacii care locuiau aici aveau un standard de viață ridicat, fapt demonstrat de drumurile, locuințele, hambarele, atelierele, sistemele de captare a apei și de canalele de dejecție, de obiectele și bijuteriile descoperite aici. Mai mult, Sarmizegetusa Regia devenise un important centru siderurgic din Europa, iar finețea prelucrării metalelor prețioase este demonstrată de matrița de bronz descoperită aici în anul 2013, în urma unei furtuni puternice.
„Rigolele” antice de la Sarmizegetusa
Cu puțin timp înainte de asaltul romanilor, s-a construit un templu mare de andezit, de forma unui patrulater cu 60 de coloane ( șase șiruri cu câte 10 coloane)
Pe urmele străbunilor
Impresii de la Sarmizegetusa. Pășind pe drumul pietruit din zona sacră, privind zidurile groase de câțiva metri, siluetele Templului Mare, Templul Solar-unde probabil se făceau sacrificii și sistemul de canalizare nu poți să nu te întrebi cum am fi arătat locul dacă Traian nu ar fi cucerit Regatul dacic în anul 106? Am părăsit acest loc cu bucuria ca am reușit în sfârșit să ajung, deși, e adevărat, aici nu te așteaptă nimic senzațional la prima vedere dar și cu speranța că lucrurile par să se îndrepte în direcția bună: accesul către Sarmizegetusa este mult mai facil, drumul de munte este destul de bun și permite chiar și accesul autocarelor, plus că va fi modernizat până la finele anului 2015 ( după cum au anunțat autoritățile). Sunt și informații la fiecare obiectiv, locul fiind păzit de jandarmi, iar angajații complexului arheologic sunt gata să te liniștească în caz că-ți este frică de vipere, despre care am aflat că nu sunt agresive, dar e bine să fii foarte atent vara, când e cald și soare, pe unde calci.
Templul Mare, care domina toată zona sacră a Sarmizegetusei, avea în centru o încăpere orientată solstițial. Era închinat celui mai important zeu al Daciei
Ce este senzațional aici
Nu e oare senzațional că poți să calci pe drumul construit de strămoșii tăi acum peste 2.100 de ani, să bei din același izvor despre care localnicii spun că vine dintr-un filon de argint, fiind astfel foarte pură, și să privești către același cer către care își îndreptau privirile, în fiecare dimineață, dacii de rând, Burebista sau Decebal? Aici ești sigur mai aproape de „rădăcini”, mai aproape de cer, de natură. Pare că acest loc plin de liniște, misterios, frumos, unic. are darul să te încarce de energie. Este minunat că acest loc există încă, am fost recunoscătoare pentru aceasta, vizita aici este o „călătorie de suflet”. Dar dacă te duci la Sarmizegetusa să găsești senzaționalul, aurul dacic sau pentru diferite ritualuri ciudate vei fi dezamăgit, probabil.
Cel mai vechi templu din Sarmizegetusa, care datează din vremea lui Burebista
Cum ajungi la Sarmizegetusa Regia
Punctul de plecare spre Sarmizegetusa Regia il reprezintă localitatea Costești, unde se ajunge pe două trasee. Astfel, dinspre Orăștie se merge pe DJ 705 A pe traseul Căstău-Beriu-Orăștioara– Costești (19,1 km) iar dinspre Călan pe DJ668A spre DJ705J în direcția Orașul Nou–Ohaba Streiului–Chitid–Ocolișul Mic–Costești (20,2 km). Acesta din urmă este un drum deosebit de frumos, chiar idilic, șerpuiește printre dealuri cu pajiști frumoase și turme de oi și pe malul râurilor, fiind destul de strâmt. Din Costești mai sunt 19 kilometri până la Sarmizegetusa Regia în direcția Grădiștea de Munte, pe DJ 705 A, pe un drum pietruit și destul de bun, deși în unele porțiuni sunt gropi, pe care pot încăpea două autoturisme fără probleme. Este de asemenea, un drum foarte frumos. Sarmizegetusa Regia poate fi vizitată în fiecare zi, între orele 9-17, fiind închisă în perioada decembrie-martie, când se fac săpături și amenajări. Se plătește bilet de intrare, doi lei/copil și 5 lei/adult.
Update. Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia poate fi vizitată și în perioada 1 decembrie-28/29 februarie, zilnic între orele 10 și 15.00. Mai nou, puteți închiria un audiobook de la iintrarea în situl arheologic.
Sper că ți-a plăcut articolul, că te-a informat și inspirat pentru următoarea ta călătorie! Arată-l și prietenilor, dă Like şi Share! Visează, iubește, călătorește. Drum bun!
Este interzisă orice reproducere sau reprezentare, parţială sau totală, pe orice suport, a textelor, informațiilor și a fotografiilor fără autorizaţia prealabilă expresă a consilierturism.ro, în calitatea sa de autor și deținător a drepturilor de autor, potrivit legii.
Excelent articol. Puteti sa imi spuneti care este pretul biletului de intrare?
Si am mai uitat sa spun ca in ciuda traseului care nu e unul dintre cele mai usoare, Sarmizegetusa Regia impreuna cu Costesti merita din plin efortul.
Inca o data felicitari pentru articol.
Multumesc, un bilet costa 5 lei/adult.
Si eu multumesc.
Un loc plin de istorie, de emotii.. Felicitari! 🙂
Intr-adevar!
Sarmizegetusa Regia este cu adevarat emotionanta, este unica! Merita vizitata, pentru ca este o marturie importanta a istoriei noastre, iar drumul pana sus, in munti, este foarte frumos. Atat Ulpia Traiana Sarmizegetusa cat si Sarmizegetusa Regia merita vizitate! Multumesc pentru aprecieri!