La Ulpia Traiana Sarmizegetusa ai impresia că ești cumva cu un picior înapoi în timp și cu unul în prezent, vestigiile capitalei Daciei romane fiind vegheate îndeaproape de locuințe, grădini și căpițe de fân.
La Ulpia Traiana Sarmizegetusa ai, la propriu, istoria la picioare, pe care poți să o descoperi liniștit primbându-te prin spațiosul sit arheologic. 
 

Pe drumul către For

 Forul
Spre deosebire de misterioasa și izolata Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana este versiunea mai modernă, mai expusă și mai trufașă a capitalei Daciei, cea impusă de cuceritorii  romani. Era nevoie de o legătură credibilă cu populația indigenă cucerită și pusă la respect în anul 106 d. Dr., așa că romanii au păstrat și vechea denumire a capitalei, iar numele întreg al acesteia întreg era Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Capitala romană a provinciei Dacia era amplasată pe traseul unui drum imperial care venea de la Dunăre și mergea la Porolissum, cel mai nordic bastion al imperiului roman în provincia Dacia ( azi în județul Sălaj). Localnicii din comuna Sarmizegetusa, pe teritoriul căreia se află capitala Daciei romane, mai folosesc și astăzi porțiuni din acest drum, semn că lucrarea a fost trainică!
Peisaje minunate 
La răscruce de drumuri și într-o poziție geostrategică evidentă, amplasată și într-un cadru natural superb, la poalele Munților Retezat, Ulpia Traiana Sarmizegetusa era dotată cu toate cele necesare traiului confortabil și civilizat. Romanii aveau bunul obicei să-și creeze toate condițiile pentru o viață cât mai bună înainte de a începe să zidească durabil, trecând treptat de la lemn la calcar și marmură. Construcțiile din lemn sunt specifice perioadei când Ulpia Traiana Sarmizegetusa era doar un castru legionar. Întemeiat de împăratul Traian, Ulpia Traiana Sarmizegetusa avea în perioada de maximă dezvoltare o suprafață de 33 de hectare în interiorul zidurilor și alte 60-80 de hectare în exterior. Traian a fondat un singur oraş în provincie şi acela a fost Colonia Dacica, următorii împăraţi au pus bazele altor 10 sau 11 comunităţi urbane, iar  Sarmizegetusa a devenit „mamă” pentru alte patru oraşe. Orașul, care putea fi considerat de dimensiuni medii după standardele Imperiului Roman, avea un territorium imens, care ajugea de la Ampelum ( Zlatna), Munii Apuseni, Dierna ( port la Dunăre). Orașul era plin de negustori care controlau comerțul la Dunăre, cu aurul din Munții Apuseni, cu grânele din zonă.
 Forul
 Forul
Curia
Construcții cu tot dichisul specific roman 
Se mai poate vedea și astăzi cea mai impunătoare clădire, „stadionul-amfiteatrul” locul de petrecere și al luptelor cu gladiatori, în care încăpeau peste 5.000 de persoane (prevăzut și cu mașinării pentru efecte speciale), templele și vila guvernatorului. După retragerea armatei şi a administraţiei romane la sud de Dunăre, în 271-275, amfiteatrul va fi blocat de către o populaţie romanică, care l-a întărit și folosit pe post de fortăreață. Se pare că orașul a fost locuit în antichitate doar până la sfârşitul secolului al  IV-lea şi începutul secolului al V-lea.
Ca oriunde în lumea romană, și la SarmizegetusaUlpia Traiana Forul era centrul civic și politico-administrativ al coloniei. Perimetrul Forului cuprindea o piață publică, o basilică, un tribunal, podiumul pe care stăteau judecătorii și sub care era carcera. La un moment dat, Forumul era complet placat cu marmură, aici fiind și două fântâni monumentale cu apă potabilă, de unde se alimentau cei care nu-și permiteau o sursă de apă permanentă în propiile locuințe. Pe o latură a basilicii se aflau mai multe birouri și podiumurile unde cetățenii și primarii își țineau discursurile.
 Forul
Templul mare
 Amfiteatrul
Înapoi… în viitor
Curia, mai bine păstrată decât alte constucții, este locul unde funcționarii țineau de zor socotelile și se aveau loc ședințele consiliului local, iar la subsolul său se depozita tezaurul orașului. Mai târziu, a fost ridicat un al doilea for, care era centrul religios al Sarmizegetusei Ulpia Traiana. Fără îndoială, capitala Daciei romane a fost construită să domine, să stăpânească și să arate noilor supuși calea de urmat! Nu lipseau de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana nici sistemul de canalizare, nici fântânile și băile publice, căci, după cum se știe romanilor le plăcea confortul.
Trist, dar adevărat, după aproximativ 1.900 de ani de la construcția acestei capitale antice, locuitorii comunei Sarmizegetusa nu au canalizare și nici fântâni publice. Dar niciodată nu e prea târziu, probabil!
Sarmizegetusa, trecut și prezent
Cum ajungi la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Între cele două Sarmizegetuse, Regia și Ulpia Traiana, sunt 74 de kilometri, pe care în mod normal îi poți parcurge în nici o oră și jumătate. Ulpia Traiana Sarmizegetusa este situată în comuna Sarmizegetusa, aflată la aproximativ 14 kilometri de Hațeg ( pe DN 68) și la 47 km de Hunedoara. De la Ulpia Traiana Sarmisegetusa în Hațeg se merge pe drumul european E 79 până la Călan, de unde se merge pe DN 69.
De la Deva la Sarmizegetusa Ulpia Traiana sunt aproape 60 de kilometri, prin drumul european E 79 către Călan, Hațeg , de unde la sensul giratoriu mergeți spre comuna Sarmizetusa pe DN 68. Din Hunedoara suunt 14 kilometri pănă la Sarmizegetusa, pe DN66/E79 şi DN68, de la Hațeg.
for roman sarmizegetusa ulpia traiana.jpg
error: Acest continut este protejat!!

Pin It on Pinterest

Share This