Biserica de piatră din Densuș este atât de veche, de controversată şi misterioasă încât nu-ți permite să o ocolești în peregrinările tale prin Țara Hațegului.
Cu atât mai mult cu cât acest monument arhitectonic și de cult aflat la 12 kilometri de Ulpia Traiana Sarmizegetusa găzduiește cea mai veche biserică din România în care se mai țin încă slujbe. Biserica din Densuș este închinată Sfântului Nicolae.
             
Nu se știe exact când anume a fost construită bisericuța ortodoxă din Densuș, poate în secolul al XIII-lea, în secolul al XIV-lea și chiar mai devreme, secolul al XI-lea, și nici cine și de ce a scos ochii sfinților pictaţi pe pereţii din interior. Probabil că sunt turcii sau alţi năvălitori care au dorit să şteargă nu doar ochii sfinţilor ci şi credinţa localnicilor. Cert este că pictura bisericii de piatră din Densuș, care datează din prima jumătate a secolului al XIII-lea ( anul 1443), îi aparține lui Ștefan Zugravul, semnătura sa aflându-se sub fereastra absidei. Tot acestuia i se atribuie și pictura de deasupra ușii de intrare în navă.
Cu tot misterul care o învăluie, bisericuța de piatră din Densuș mai are și o formă ciudată care te duce cu gândul la filmele vechi în care acțiunea se petrece în nordul Europei cea bătută de vânt și ploi.
Silueta sa, prea puțin simetrică și nu așa cum ne-au obișnuit bisericile creștine, s-ar putea datora faptului că a fost construită pe ruinele unui templu păgân, de pe vremea dacilor sau poate a romanilor, care l-au închinat zeului Marte. Sau poate că au dreptate cei care opinează că aici a fost monumentul funerar al primului guvernator al Daciei, Longinus Maximus, mai ales că există o placă funerară la baza unei coloane din interiorul bisericii, pe care este încrustat acest nume! Ori, cine știe, poate că aici a fost o biserică paleocreștină, poate chiar prima de pe teritoriul provinciei romane Dacia, ridicată undeva prin secolele IV-VI. Este aproape sigur că biserica din Densuș a fost ridicată pe ruinele unei construcții din secolulul al IV-lea și că s-a folosit materie primă de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Istoricul Nicolae Iorga considera biserica din Densuş „fără pereche în toată românimea”, iar localnicii cred că ar fi fost ridicată „de uriaşi sau de goţi”.

Astfel, zidurile bisericii din Densuș au fost construite din pietre de râu, cărămizi și stâlpi de susținere provenind de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fiind folosite și pietre funerare, blocuri de marmură, capiteluri și tuburi de canalizare aduse din capitala Daciei romane. Așa că și altarul bisericii din Densuș, orientat către sud și nu către est așa cum e regula în bisericile ortodoxe, este dintr-o piatră funerară de pe care au fost șterse inscripțiile romane. Impresii despre biserica din Densuş. Te contrariază și elementele arhitectonice oarecum străine acestui spațiu precum leii de piatră de pe acoperiș, blocurile de marmură cu inscripții romane, pietrele funerare și statuile înglobate în biserică. Are această bisericuţă o frumuseţe ascunsă, pe care nu o percepi de prima dată, dar care te urmăreşte.
Apoi, locul este aproape pustiu, vântul se joacă printre crucile vechi şi cine ştie ce vrea să ne spună… Te conduce până la Densuș pe drumul de ţară care străbate peisaje pitorești, cu fâneţe, ogoare şi cirezi care pasc liniştite. Şi te întrebi de ce nu ai știut până cum de frumusețea locului şi de această pace bucolică. Este cumva rupt de spațiu și încremenit în timp acest loc cu adevărat deosebit din Țara Hațegului, dominat de biserica din Densus. Pare că vrea să ne transmită ceva în singurătatea sa și poate că și tu i-ai putea descirfa misterul. Merită vizitată bisericuța din Densuș, te va suprinde și apoi cuceri din prima, este deosebită!
Drum bun!  Visează, iubește călătorește !
 

             
biserica densus.jpg
error: Acest continut este protejat!!

Pin It on Pinterest

Share This