Despre bilele negre și albe strânse în șiragul de 565 „de perle” al capitalei București, dar mai ales despre centrul său istoric.
Nu știu alții cum simt, dar eu când mă gândesc la cum ar putut fi București la cei 565 de ani ai săi atestați documentar mă cuprind și nostalgia și furia și bucuria. Urbea cea mai mare, mai bogată, mai influentă dar și mai blamată din diferite cauze, multe chiar pe bună dreptate, nu pare în cea mai bună formă a sa.
Dacă întrebi un bucureștean ce recomandă unui turist să vadă și să facă în București îți va indica Palatul Parlamentului, Centrul Istoric, Muzeul Național de Istorie, Biserica Stravropoleus, Calea Victoriei, Ateneul Român și Arcul de Triumf.
Un străin care iubește natura ar adăuga pe lista recomandărilor și parcurile din București, surprinzător de multe și mari pentru el. Plus locuri mai neobișnuite precum cimitirul Bellu, piața Obor pentru mititei și eventual muzeele care amintesc de regimul dictatorial Ceaușescu.
Un bucureștean tracasat de orele pierdute în trafic îți va face o listă și mai lungă cu nemulțumirile sale legate nu doar de transport ci și de problemele zilnice cu apa caldă și căldura, degradarea unor parcuri emblematice precum Herăstrău, etc. Dar subiectul acestui articol este turismul din București și centrul său istoric.
Cum aniversează Bucureștiul venerabila vârstă de 565 de ani?
Să o luăm cu locul de unde pornește oficial istoria Bucureștiului, acum 565 de ani. Deși arheologii au găsit dovezi ale unor așezări care datează din perioada neolitică, prima apariție scrisă a numelui “București” datează din 1459. Pe 20 septembrie 1459, numele a fost consemnat într-un document semnat de Vlad al III-lea (Țepeș), domnitorul Țării Românești.
Palatul Voievodal Curtea Veche
Cel mai vestit personaj istoric al României, cunoscut ca Dracula a dezvoltat și consolidat cetatea Bucureștiului cu scopul de a se apăra de turci care amenințau existența statului Valah.
Palatul Voievodal Curtea Veche este închis în prezent și nu de câteva luni, ci de acum nouă ani, mai exact din 18 noiembrie 2015. Lacătul pe ușă a fost pus atunci “în vederea realizării unor lucrări de consolidare”, așa cum informează instituția din subordinea primăriei Capitalei.
Cel mai vechi monument din București
Palatul Voievodal Curtea Veche este cel mai vechi monument din Bucureşti. Lui Vlad Țepeș i se datorează dezvoltarea Bucureștiului, după ce a extins mica cetate din cărămidă și a împrejmuit-o cu ziduri de piatră. Cetatea devine nu doar polul puterii politice ci și economice. În perioada 1459- 1660, Bucureştiul a fost reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti, în paralel cu vechea capitală de la Târgovişte. După 1660, a rămas singura capitală a Țării Românești.
Ca o paranteză: puțini știu de catacombele de sub Palatul Voivodal și de Curtea domenească din București. Le-am vizitat în 2010, împreună cu un reprezentant al Muzeului Curtea Veche. Catacombele care însumau kilometri în lungime ar fi putut fi o atracție turistică în plus a Bucureștiului. Capitale precum Roma, Parisul, Budapesta și Praga au catacombe care pot și sunt vizitate de turiști.
În prezent, nu se poate pune problema de a vizita nimic din vechiul palat Voievodal. Totul e împrejmuit neglijent și incinta a ajuns loc de depozitare a gunoaielor. Am solicitat în scris Primăriei Capitalei informații despre stadiul lucrărilor la acest proiect, te voi informa când primesc răspunsul.
Cu un gust amar, o iau la pas prin centrul istoric. Mergând prin centrul vechi al Bucureștiului, trebuie să fii cu ochii în patru și în plus să fie toți ageri, ca de pisică.
Atenție, gropi și gropițe!
Pericolele pot veni de peste tot pentru oricare dintre bucureșteni și cei 1,8 milioane de turiști care au vizitat Capitala în 2023. Plăcile de piatră troznesc și se mișcă atunci când pășești pe ele. Practic, nu este nicio stradă din centrul istoric care să nu aibă gropi.
Caldarâmul istoric, din piatră cubică. este, chiar și pe cele mai circulate străzi din centrul istoric al Bucureștiului, un pericol pentru pietonii mai neatenți. Aici, în zona frecventată de turiștii străini atrași de petreceri (cu băutură și mâncare ieftină), trebuie să fii foarte atent, pentru că lipsesc metri pătrați întregi de piatră cubică. Pe alocuri, s-au format adevărate cratere pe caldarâm.
Fire și cabluri cu sursă și legături nedefinite ies din trotuar, altele atârnă de sus. Panourile „Atenție, cade tencuiala!” te anunță, când ai ajuns în dreptul lor, că ești în pericol de a-ți cădea ceva în cap. În alte orașe care se respectă pe sine și pe trecători, tencuiala și fațadele sunt impecabile. Acesta pentru că autoritățile se implică ori finanțând o parte din lucrări ori amendându-i pe proprietarii care nu-și îngrijesc clădirile.
Muzeul Național de Istorie a României
Chiar și această statuie amplasată acum câțiva ani pe treptele Muzeului Național de Istorie a devenit…istorie
Câteva sute de pași către Calea Victoriei și ajungi în fața unei dezamăgiri cel puțin la fel de mari. La propriu, pentru că sediul Muzeului de Național de Istorie a României una dintre cele mai impozante clădiri din București. Muzeul de Istorie a României este cel mai mare și cel mai important muzeu de istorie din țară. Este găzduit în fostul Palat al Poștelor, construit în perioada 1894-1899 și inaugurat în 1901. Clădirea găzduiește 690.000 de peiese, cele mai valoroase piese istorice din patrimoniul României. Doar că doar o mică parte din ele sunt expuse, dată fiind starea precară a clădirii, care trebuie urgent consolidată. Nu doar clădirea în sine, ci și obiectele de patrimoniu sunt în pericol. Lucrările se tot amână. Muzeul Național de Istorie a României beneficiază de o investiție în valoare de 100-150 milioane euro, pentru consolidarea și restaurarea. În acest moment, potrivit declarațiilor oficialilor MNIR, din suprafața de peste 34.000 m², doar o treime poate fi cu indulgenţă folosit pentru activităţile specifice de muzeu, restul spaţiului fiind transformat în depozite.
Palatul Cantacuzino- Muzeul „George Enescu
Tot pe Calea Victoriei, Palatul Cantacuzino, unde a funcţionat Muzeul „George Enescu”, așteaptă și el vremuri mai bune. Din 2021, Palatul Cantacuzino este în proces de restaurare. Deși lucrările ar fi trebuit finalizate în toamna lui 2023, s-a realizat doar consolidarea clădirii. Lucrările de reabilitare costă 5,5 milioane de euro (fără TVA), finanțarea fiind asigurată din fonduri guvernamentale și credite externe acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei/ BDCE.
Palatul a fost construit în perioada 1901-1903, de către Gheorghe Grigore Cantacuzino zis “Nababul”. Fost prim-ministru al României și fost primar al capitalei, Nababul era unul dintre cei mai bogați români ai vremii. Palatul a fost proiectat de arhitectul Ion Berindey în stil eclectic, în care se remarcă elemente specifice baroce și Art Nouveau. Mihai Cantacuzino a primit de la tată, Nababul, palatul drept moștenire, care, după moartea sa, i-a revenit soției sale, Maria (Maruca) Cantacuzino. Aceasta s-a căsătorit cu marele compozitor George Enescu în 1937. Ambii au fugit la Paris după instaurarea comunismului în România. Palatul Cantacuzino găzduiește Muzeul ”George Enescu” începând cu 1956.
Reabilitarea străzilor și a acestor obiective turistice importante din București va conduce nu doar la un plus de imagine ci mai ales la creșterea siguranței și la majorarea numărului turiștilor care vizitează capitala. Delăsarea și nepăsarea autorităților centrale și locale, pentru că “merge și așa” mă fac să mă întreb cum va fi Bucureștiul peste 10 ani, dacă lucrurile merg în acest ritm?
Bile albe pentru centrul istoric din București
Nu e mai puțin adevărat că este ceva mai curat pe străzile din București, inclusiv în centrul istoric. Sunt tot mai multe clădiri renovate sau în curs de renovare, unele dintre ele, precum Librăria Cărturești Carusel, de ceva vreme, sau Casa Mița Biciclista, de dată mai recentă, au intrat în circuitul turistic și se mențin în topul preferințelor.
De asemenea, au apărut branduri hoteliere de lux precum Hilton Garden Inn, într-o clădire istorică datând din 1886, și hotelul Marmorosch Bucharest, deschis în sediul fostei bănci Marmorosch Bank, înființată în 1848. Și alte clădiri au fost renovate și atrag toate privirile…
Bucureștiul petrece și într-o zi de joi
Am realizat aceste fotografii într-o zi de joi, mai exact pe 19 septembrie 2024, când am găsit centrul istoric din București destul de animat. Restaurantele, în special cele cu specific românesc, erau pline. Mulți turiști străini se plimbau pe străzile centrului istoric, mulți erau la mese. Atmosferă relaxată, de vacanță cu beri și cocktailuri. Per ansamblu însă, pare că Bucureștiul „istoric” e amestec de bucătării orientale, dacă e să ne luâm după numărul mare de șaormerii și retstaurante libaneze, turcești și chiar grecești.
Bucureștiul devine mai relaxat în weekedurile de vară, când se organizează străzile libere și diferite evenimente. Se vede și se simte o relansare a activității economice și culturale pe Calea Victoriei. De fapt, ceea ce este chiar ciudat, este faptul că, pe măsură ce te depărtezi de centrul istoric, Bucureștiul arată tot mai bine, luat la pas, desigur. Tu ce părere ai despre București și inima sa veche, centrul istoric?
Impresii din centrul istoric din București, în 2017 actualizat 2024.
Aș fi vrut să am doar vești bune despre București la ceas aniversar, dar aceasta este realitatea. Sper că ți-a plăcut și te-a inspirat sau informat. Te așteptăm pe Facebook și Instagram, cu Like și Share !
Visează, Iubește, Călătorește!
Drum bun!
Totuși, București este un oraș frumos. Trebuie doar să-l iubești și să-l înțelegi , să intri în ritmul deseori haotic. Cum îi determinăm pe cei care-i hotărăsc destinul să-l stimeze măcar, să-l aprecieze, dacă nu pot să-l iubească?
#consilierturism #inspirație #viseazaiubestecalatoreste #ghidturism #Romania #bucurești #visitbucharest #bucharest #visitromania #românia
