Despre o destinație din nordul Olteniei și două branduri din patrimoniul UNESCO-ceramica de Horezu și Mănăstirea Hurezi- Horezu. Zona Horezu este singura destinație din România care se poate mândri cu două atracții unice, branduri autentice românești incluse în lista patrimoniului UNESCO, respectiv Mânăstirea Hurezi și ceramica de Horezu.
Aici, la poalele munților Căpățânii, masivul Parâng, ar trebui să ducă, măcar o dată, drumurile celor care iubesc arta și tradiția, istoria și natura. Această zonă a Olteniei de sub munte te va bucura nu doar cu peisaje sălbatice, cu grija pentru tradiții ci și cu o serie de construcții unice: biserici, schituri și mănăstiri vechi.
În nordul Olteniei există sute de biserici, mănăstiri și schituri vechi, majoritatea mai modeste, din lemn, chiar dintr-un singur lemn, altele ascunse în munți, mai izolate și un pic mai greu accesibile. Unele dintre aceste lăcașuri de cult, precum Mănăstirea Horezi-Hurezi, sunt monumentale, reprezentative pentru artă și istorie.
Mănăstirea Horezi este cea mai vestită ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu și unul dintre cele mai mari așezăminte monahale din țară. Elementul său central, Biserica Sf. Împăraţi Constantin și Elena, a fost construită în perioada 1690-1693, fiind târnosită (sfințită) la 8 septembrie 1693.
Mănăstirea de la poalele Munților Căpățânii este construită pe un deal, pe valea râului Bistricioara, în Romanii de Jos, la aprox. șase kilometri de orașul Horezu. La data construcției sale, satul se numea Hurezi, nume care mai târziu a fost „adjudecat” de târgul de peste deal, actualul oraș Horezu.
Huhurezii, păsări răpitoare de noapte, sunt cei care au dat numele acestui loc superb de la poalele muntelui. Există o serie de legende legate de aceste păsări și de legătura lor cu locul. Se spune că meșterii care lucrau la mănăstire începeau lucrul atunci când păsările începeau să cânte, pentru a masca astfel zgomotele și faptul că lucrau la un lăcaș de cult creștin, fapt care nu îi putea bucura, de niciun fel, pe turci.
Considerată cea mai reprezentativă construcţie în stil brâncovenesc din ţară, Mănăstirea Hurezi a fost inclusă, din anul 1993, pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.
Ansamblul mănăstirii cuprinde, pe lângă Biserica Sf. Împăraţi Constantin și Elena și Biserica Bolniţă (ctitorită de doamna Maria, soția lui Constantin Brâncoveanu), Schitul Sfinţilor Apostoli (din 1698), Schitul Sfântul Ștefan (numit după numele fiului cel mare al domnitorului, ctitorit în 1703) și Biserica Sfinţii Îngeri. Aceste mici lăcaşuri de cult şi-au păstrat iconostasele şi piesele de mobilier originale. Iar încăperea care adăpostea o mare bibliotecă în vremea domnitorului Brâncoveanu poartă deasupra intrării o inscripţie în greaca veche.
Trebuie amintit faptul că, asemeni altor lăcașuri de cult din țară, mănăstirea Horezu a fost un important centru cultural. Şcoala de la Horezu a marcat pictura religioasă românească a secolului al XVIII-lea, iar biblioteca mănăstirii a avut un rol cultural important în întreg spaţiul ortodox.
Mănăstirea Horezu este cel mai vast şi somptuos complex monahal din toate cele constituite în sud-estul Europei la sfârşitul secolului al XVII-lea.
Despre Mânăstirea Horezu
Amplasată pe un deal, Mănăstirea Hurezi are două incinte, cea exterioară fiind marcată de ziduri puternice de cărămidă, de care treci printr-o poartă masivă. Venind dinspre sat, ai impresia că te îndrepți către o cetate medievală. Odată ce ai pătruns după ziduri, te așteaptă un loc plin de liniște și multe flori. A doua incintă e închisă pe trei laturi cu clădiri, cea răsăriteană fiind marcată de un zid înalt. Dincolo de ele sunt pădurea, muntele, păsările cerului…
Biserica mare a Mănăstirii Horezu. Construită între 1690 și 1693 pe un plan trilobat, biserica Sfinţii Împăraţi Constantin și mama sa Elena dezvoltă modelul bisericii episcopale a Mănăstirii Curtea de Argeș. În plus față de mănăstirea de la Curtea de Argeș, a fost adăugat un pridvor tipic stilului brâncovenesc, cu arcade susţinute de zece coloane de piatră și ornamente specifice Renașterii târzii. Pictura murală a fost realizată între 1692 și 1694 de meșteri greci și români. În pronaos e și o galerie de portrete ale membrilor familiilor Brâncovenilor, Basarabilor și Cantacuzinilor.
Mănăstirea Hurezi este este cel mai important complex monahal din Muntenia, fiind ridicat după tipicul marilor mănăstiri de pe muntele Athos. Există aici camere de oaspeți unde cei interesați să se bucure mai mult de acest loc special se pot caza peste noapte.
–Reşedinţa domnească, aflată în partea de sud-est a incintei, urmează un plan cu două niveluri: pivniţele cu bolţi sferice şi, deasupra reşedinţei, sălile de ceremonie susţinute de coloane sculptate în piatră.
-„Foişorul” lui Dionisie Bălăcescu, desăvârşit de meşterul Iosif, reprezintă prin ornamentele sale sculptate stadiul final -cel post-brâncovenesc – al complexului.
-Iniţial, Mănăstirea Hurezi a fost construită ca mănăstire de călugări. Din 1872 este mănăstire de maici.
Construind Mănăstirea Hurezi, Brâncoveanu a introdus în arhitectură, sculptură şi pictură stilul care-i poartă numele. O îmbinare armonioasă de elemente tradiționale, orientale şi occidentale, stilul brâncovenesc este considerat emblematic pentru stilul Renaşterii româneşti.
Mănăstirea Hurezi este un loc frumos, unde domnește o pace aproape palpabilă, imperturbabilă, ca și munții care o veghează tăcuți în apropiere. Nu am auzit huhurezii, nu am așteptat noaptea, deși cred că ar fi fost un sfetnic și mai bun dacă m-ar fi „prins” aici, în acest loc între cer și pământ.
Despre Horezu
Am ajuns rapid în Horezu, localitate atestată documentar în 1487 de către voievodul Vlad Calugărul. Satul a fost dăruit, peste veacuri, Mănăstirii Hurez de către Constantin Brâncoveanu. Se dezvoltă ceva mai mult după anul 1780, când devine cunoscut sub numele de „Târgul Horezu”. În prezent, Horezu este sinonim cu ceramica de calitate, fabricată după metode ancestrale. Sunt câțiva meșteri mari, recunoscuți, care duc mai departe tradiția olăritului, iar rodul muncii lor poate fi admirat și cumpărat nu doar la târguri ci și de la expozițiile din oraș. Vă puteți caza în Horezu la o serie de pensiuni și hoteluri pentru toate bugetele.
Despre ceramica de Horezu. Confecţionarea ceramicii de Horezu este un meşteşug tradiţional, specific părții de nord a județului Vâlcea, introdus în patrimoniul imaterial al UNESCO în anul 1992. Olăritul din zona Horezu este un meșteșug unic, în care femeile și bărbații au rolurile bine determinate. Pentru că e nevoie de forță fizică, bărbaţilor le revine extragerea lutului, care este apoi curăţat, udat, frământat, tescuit şi amestecat. Decorarea obiectelor revine reprezentantelor sexului frumos. Acestea însuflețesc vasele cu modele tradiţionale, în culori vii, care variază de la roşu, verde şi albastru până la celebrul ivoriu de Horezu, vasele ieșite din mâinile dibace.
Ce simbolizează modelele de pe ceramica de Horezu
Cântecul cocoșului. Emblema ceramicii de Horezu, cocoșul și cântecul său, anunţă victoria Soarelui și a luminii asupra nopţii și întunericului. Porumbelul și peștele, ambele simboluri ale creștinismului, au același tip de mesaj optimist.
Ciorchinii, frunzele, trifoiul, vrejurile de vie și brăduţii simbolizează nemurirea, iar bobocii de trandafiri și spicul de grâu, prosperitatea. Spirala simbolizează vârtejul vieţii, iar ornamente precum steaua și soarele, coada de păun, șarpele casei sau pomul vieţii sunt legate și ele de ciclul vieții și de trecerea timpului.
Timpul trece oricum, dar ce-ar fi să-l ajutăm să treacă mai cu folos și mai frumos? Poate că a venit vremea să redescoperim România, să o iubim și prețuim. Să o ajutăm să fiu iubită și stimată, prețuită ca ceva mai presus de orice, pentru că merită!
Nu departe de Horezu, la nici 27 de kilometri, se află alte obiective turistice celebre de la poalele Parângului pe care le poți vizita într-o singură zi. Peștera Muierilor, Peștera Polovragi fiind doar câteva dintre ele.
Sper că ți-a plăcut și acest articol sau că te-a inspirat ! Intră în povestea noastră, vino alături de noi pe Facebook ! Îți mulțumim pentru Like și Share, așa ne arăți că apreciezi ceea ce facem 
!
Visează, iubește, călătorește! Drum bun!
