Aventuri de weekend în Munții Buzăului, destinație situată la nici 200 km de București. Un sfârșit de săptămână liniștit, dar plin, în Munții și dealurile Buzăului, departe de lumea dezlănțuită și de pericolele ei pandemice.

Plină, dar relaxată a fost escapada de weekend în Munții și dealurile Buzăului. Am redescoperit frumusețea acestor locuri cu peisaje unice, sălbatice, atât de puțin bătătorite de turiști. Și când te gândești că cel mai îndepărtat punct al aventurii noastre de weekend a fost Gura Siriului, situată la nici 180 km de București. Aici, în sălbăticia naturii, doar dacă nu vrei nu ai parte de liniște și de acel spațiu cu adevărat vital. Înțelegeți ce vreau să spun. Da, e vorba de distanțare socială. Pandemia COVID-19 e în toi.

Ce e de văzut și făcut într-un weekend în Munții Buzăului?

Pietroasele și tezaurele sale

Nici traseul către destinația finală, presărat din plin cu tot felul de obiective turistice interesante, nu e lipsit de frumusețe. Deși, trebuie să recunosc, că primul tronson de drum, cel din București până la Pietroasele, a fost cel mai strâmt și destul de aglomerat, monoton pe alocuri. Treziți de dimineață cu ispita acestei aventuri de weekend în Munții Buzăului, am ajuns, după nici o oră și jumătate, la Pietroasele.

Puteam lăsa pentru final acest loc situat pe dealuri, mai exact pe dealul Istrița, dar ne-am gândit că la Crama Pietroasele e mai aglomerat către seară, când vin amatorii de degustări de vin. Așa, ne-am plimbat singuri printre rândurile de viță-de-vie pline cu rod bogat, am stat puțin în bătaia vântului de vară cu miros „crud”. Am fugit apoi de soare la umbra unui foișor amplasat strategic deasupra podgoriilor. Ne-am imaginat ce petreceri se făceau aici și ce atmosferă e la vremea culesului.

Crama de degustări era închisă la acea oră matinală. Un motiv să revenim, pentru că vinul de Pietroasele este multi-premiat și nu fără motiv, competiția e acerbă!

Tezaurul Cloșca cu aur

Am ajuns apoi, cu ajutorul GPS-ului, către un loc cu o poveste deloc strălucitoare, deși e legată de metale și pietre prețioase. Există cineva care nu auzit de Pietroasele și Tezaurul “Cloșca cu puii de aur” descoperit aici? Istoria Tezaurului nu e una prea veselă, dar măcar are un final cât de cât fericit. Aici, pe dealul Istrița (710 m), doi muncitori au descoperit o comoară în timp ce săpau după piatră. S-au gândit să o păstreze pentru ei, tentația era foarte mare. Au descoperit, se pare, peste 40 de kilograme de bijuterii și obiecte din aur, unele bătute cu pietre prețioase. Până la urmă, cei doi au vândut cele 22 de piese de aur unui antreprenor albanez, care le-a deteriorat în mod barbar. Au dispărut aproape jumătate din piese torturate cu un ciocan. Unele din cele recuperate au fost reparate de un bijutier francez. Apoi, în 1875, Tezaurul a fost furat din Muzeul Antichităților, pentru a fi recuperat în 1876. Piesa cea mai importantă, colanul cu inscripții, a fost deteriorată. Tezaurul supraviețuiește unui incendiu, în 1884 din care este salvat fiind aruncat pe fereastră. În același an, ajunge la Berlin unde e restaurant pentru ultima oară. În anul 1917, comoara este trimisă la Moscova, împreună cu tot tezaurul României. De acolo, s-a întors în țară abia în 1956. Din 1971,

Tezaurul de la Pietroasa poate fi admirat la Muzeul Naţional de Istorie a României din București. Iată o istorie adevărată pe care ți-o poți aminti într-un cadru natural de excepție, undeva sus, între dealuri și cu nesfârșita Câmpie Română la picioare.

Sărata Monteoru

Următoarea oprire, care putea fi foarte bine și un popas pentru noapte, a fost la Sărata Monteoru. Stațiunea m-a primit scăldată în soarele generos de vară în veșminte ceva mai bune față de ultima vizită aici. Adică arată din ce în ce mai bine, a fost doar destinație EDEN acum 10 ani. Cunoscută de peste o sută de ani (inaugurată oficial în 1895) pentru proprietățile tămăduitoare ale izvoarelor sărate, Sărata Monteoru are ceva mai mult de oferit decât tratamente și aer cu proprietăți curative. Este potrivită în primul rând pentru tratamente și pentru cei dornici de relaxare dar și mişcare în natură și ceva aventură. Dealul Istriţa este un punct de atracţie pentru iubitorii sporturilor extreme, datorită curenţilor de aer potriviţi pentru zborul cu parapanta. Zona a fost una bogată în petrol, există un traseu (roșu) care duce la fosta mină… de petrol. Câteva ștranduri, piscine și bazine de înot găsești la diferite unități de cazare, care oferă și tratamente cu ape minerale sărate şi cu nămol mineral. Sunt indicate pentru tratarea afecţiunilor aparatului locomotor, ginecologice, gastro-intestinale și hepato-biliare.

Trasee montane

Există și un parc de aventură și câteva trasee marcate în Sărata Monteoru. Traseul până la Schitul lui Negoiţă (atestat documentar în 1682), cel până la Crucea de pe dealul Piscul Mocanului. Dacă nu știai. pe dealul Cetăţuia, actual șantierul arheologic La Cetăţuie, s-a descoperit Cultura Monteoru (din Epoca Bronzului). Tot aici, au fost descoperite și două așezări din neolitic.

Ne-am încărcat bateriile la soarele din Monteoru și am pornit către următoare destinație pe un drum frumos, care “tăia” peisaje cumva de capăt de lume.  

Mănăstirea Ciolanu

Numele acesta neobișnuit pentru un lăcaș de cult provine, cel mai probabil, de la oasele unor sihaștri care au fost descoperite în zonă. Se pare că aici si-au găsit refugiul câțiva călugări fugiți din Constantinopole, cucerit de turci, în secolul al XV-lea.

Biserica veche a fost ridicată, în anul 1589, de Doamna Neaga, soția lui Mihnea Turcitul. Împreună cu cei cinci copii ai săi, Doamna Neaga s-a refugiat aici în timpul unei invazii otomane. Biserica inițială nu avea turle și pronaos. Episcopul Chesarie al Buzăului demarează ridicarea unei noi biserici, în anul 1825 cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

La Mănăstirea Ciolanu sunt adăpostite multe dintre icoanele realizate de Tătărescu. Așezământul monahal este o oază de liniște adâncă, celestă, terestră. Interioară pentru unii.

Tabăra de sculptură Măgura

În imediata apropiere a Mănăstirii Ciolacu poți admira lucrările realizate la Tabăra de sculptură Măgura. Tabăra a fost organizată în perioada 1970 – 1985, la inițiatica sculptorului Gheorghe Coman, pentru a marca XVI secole de la prima atestare documentară a municipiului Buzău.  Lucrări sunt semnate de liceeni și studenți care, după ce primeau un bloc de piatră tras la sorți, își alegeau o temă. Aveau două luni la dispoziție să creeze o sculptură, într-un bloc de piatră extras în comuna Măgura. Aici sunt acum 256 de lucrări în piatră, tabăra de la Măgura fiind cel mai mare ansamblu național de sculptură în aer liber din țară.

Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici

Sunt adevărate monumente ale naturii, unice în țară, cu peisaje mereu în schimbare. La Pâclele Mari este un vulcan mare cu mai multe conuri, la Pâclele Mici vei vedea un alai de conuri independente! Peisaje din jur sunt încântătoare, pe dealurile din jur te poți bucura de multă liniște! Despre peisajele marțiene am scris aici. 

Muzeul Chihlimbarului de la Colți

Micuțul muzeu este și el unic în România, mai ales că zona e printre puţinele locuri din lume unde chihlimbarul poate fi găsit la suprafaţă. Muzeul adăposteşte sute de piese din roci de chihlimbar şi chihlimbar brut. Piesa principală este un bolovan de chihlimbar de două kilograme, descoperit de un localnic care săpa după piatră. Chihlimbarul sau ambra este o răşină fosilă, fiind de fapt o substanță secretată de unele specii de pin. În urmă cu milioane de ani, de pe trunchiurile masive se scurgea o mare cantitate de răşină care “înfuleca” tot ce întâlnea: insecte, bucăţi de lemn, flori. În muzeul de la Colţi se găsesc atât piese prelucrate, cât şi brute precum cel mai mare bulgăre de chihlimbar din lume, de aproape 3.500 grame. Cel mai prețios chihlimbar este rumanitul, de culoare roșie, care se găsește doar în această zonă. În acest moment, Muzeul este închis.

Trovanții-Babele de la Ulmet

“Pietre care cresc”, “Babele”, “Moșii”, “Sfinxi”, oricum le-ai numi, aceste formațiuni geologice cu forme ciudate îți stârnesc curiozitatea și-ți bucură ochiul. Forma lor ciudată, rotunjoasă sau alungită, te îndeamnă să le găsești o explicație. Așa că cel mai plăcute sunt poveștile cu spirite sau creaturi legendare. Geologii cred că trovanții s-au format din nisipul depus de pe fundul Mării Paratethys- Sarmatică care exista aici în preistorie. Cert e că forma lor deosebită fascinează, ca și peisajul în care au “răsărit”, ce să vezi, într-un punct amplu de belvedere.

Trovanții de la Ulmet sunt ascunși undeva pe un platou situat în apropiere de sat. Ajungi la Trovanții-Babele din satul Ulmet, luând-o pe o uliță și apoi pe o potecă în trepte de aprox. 800 metri. Mai greu e cu drumul până aici, iată coordonatele GPS.

http://

Biserica rupestră de la Aluniș

Există multe construcții rupeste în Munții Buzăului, multe dintre ele fiind greu accesibile. Nu este cazul Bisericii rupestre de la Aluniș. Lăcașul de cult funcţionează de peste 700 de ani, fiind unul dintre puţinele biserici săpate în piatră în care încă se mai ţin slujbe. O legendă spune că biserica a fost săpată în stâncă de doi ciobani, la îndemnul unei forţe divine. Biserica rupestră de la Aluniș, comuna Colţi nu e singura din Țara Luanei cea plină de mistere, credință și povești nemuritoare.

Lacul Siriu

Lacul de acumulare de pe râul Siriu este al doilea baraj de anrocamente ca mărime din țară și unul dintre cele mai mari din Europa. Finalizat în anul 1995, cu o suprafață ce depășește 500 de hectare, Barajul Siriu a avut scopuri practice, de a produce energie electrică, de a asigura apă potabilă și pentru irigații. Acum, lacul cu ape line și reci în care se oglindesc masivele Siriu și Podu Calului pare perfect pentru o escapadă liniștită de weekend în Munții Buzăului.

Este un loc bun pentru o reconectare cu natura, cu aerul curat și tare. Sunt nenumărate drumeții, mai ușoare sau mai grele în împrejurimi, totul e să vrei să încerci și să fii echipat pentru aceasta.

La final de drum te poți caza într-una din pensiunile de pe malul lacului sau din munți, există una unde deliberat nu ai internet și nici semnal la telefon, doar la recepție te poți conecta.

http:// Booking.com

Dacă ți-a plăcut articolul:”Aventuri de weekend în Munții Buzăulu” și ai sugestii pentru noi, le așteptăm cu interes.

Sper că visul de a ajunge în destinațiile preferate va deveni realitate cât mai curând. Vino alături de noi pe Facebook și pe Instagram. Mulțumim pentru Like și Share, arată-ne că apreciezi ceea ce facem cu pasiune!

Visează, iubește, călătorește ®! Drum bun!

Traseu de weekend în Munții Buzăului, mai jos

harta

http://

error: Acest continut este protejat!!

Pin It on Pinterest

Share This