Cred că fiecare creștin ar trebui să aibă ocazia de a vizita locurile sfinte și m-am considerat privilegiată atunci când am primit invitația de a participa la un târg de turism din Tel Aviv, Israel.
Tel Aviv
Prea modern, prea din zilele noastre
Am pășit cu mare bucurie pe pământul Israelului, mai ales că zborul a fost destul de zbuciumat, cu goluri de aer, cu o ploaie puternică și fulgere zărite prin hublou. Aeroportul Ben Guiron, aglomerat și modern, imens, dar foarte bine organizat, a fost prima surpriză oferită de Țara Sfântă. Apoi au urmat Tel Aviv, Ierusalim și alte locuri…Tel Aviv este un oraș cosmopolit, îngrijit, aerisit, întins pe malul Mării Mediterana, pe care o privește “de sus”, din zgârie nori. Un oraș tânăr, de numai 100 de ani, Tel Aviv are o plajă lungă cu nisip galben și fin, bulevarde umbrite de palmieri udaţi direct la rădăcină, nenumărate cluburi și discoteci. Domnește cumva o atmosferă relaxantă, deși amenințarea atentatelor nu a dispărut.
Însă ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la Tel Aviv a fost cel ce astăzi este considerat un cartier al orașului, vechiul și pitorescul port Jaffa. Este un o așezare de peste 4.000 de ani și, așa cum îi stă bine unui astfel de loc, este încărcat deopotrivă de istorie și de misticism. Jaffa este în prezent un loc boem, unde unii artiști și-au deschis atelierele, fiind și punctul lor preferat de întâlnire.
Portul vechi Jaffa poartă, potrivit legendei creștine, numele unui dintre cei trei fii ai lui Noe-Japhet, pe când alții leagă această denumire de frumusețea naturală a locului. În portul Jaffa, unde obișnuiau să acosteze demult neguțătoriii fenicieni, au fost aduși cedrii din Liban pentru construcția templului regelui Solomon. De aici a plecat profetul Ioan, iar vechii greci au “legat-o” pe Andromeda de una din stâncile aflate la câteva zeci de metri de țărmul portului de la Mediterana. Au trecut pe aici romanii, turcii şi apoi britanicii, pentru ca apoi Jaffa să-i primească, primul, pe imigranții evrei care veniseră să se reinstaleze în Israel.
Jaffa
Astăzi, Jaffa te întâmpină destul de pitoresc, liniștit, modest spre sărac, cu străduțele sale pietruite sau prăfuite, lipsite de vegetație… Pe malul mării se găsesc, alături de galerii de artă iudaică, de arheologie sau bijuterii și cafenele sau cluburi de noapte. Pierdută printre străduțele din Jaffa se află și o biserică ortodoxă, unde se oficiază și slujbe în limba română. Nu trebuiesc uitate nici restaurantele, de unde-și trage Jaffa renumele de centru gastronomic de înaltă finețe. Eu am testat însă doar câteva din sutele de sortimente de prăjiturele locale și de fructe uscate de la magazinele tradiționale și nu mi-a părut deloc rău, deși știam că dăunează siluetei.
Emoții în Cetatea Sfântă
Despre Ierusalim este (poate) inutil să amintesc că are un interes major pentru istoria și civilizația mondială, nu doar pentru creștini ci pentru toate religiile monoteiste. Orașul Sfânt este „epicentrul creștinătății“, locul unde a fost îngropat, unde a înviat și de unde s-a înălțat la ceruri Hristos.
Și chiar dacă nu ajungi cu emoție în Ierusalim, până la urmă tot vei avea parte de ea, căci nu cred că există cineva care să nu fie mișcat de acest loc unde istoria încă mai poate fi „citită” doar plimbându-te pe străduțele animate.
Te pregătește cumva tot traseul către Biserica Sfântului Mormânt și, încet-încet, intri în atmosfera locului mergând pe Via Dolorosa alături de pelerinii creștini și toți turiștii asiatici sau din toată lumea. Via Dolorosa, Drumul Durerii, marchează drumul Fiului Omului cu crucea în spate către locul unde a fost crucificat alături de tâlhari.
Via Dolorosa şi comerţul ca acum 2 milenii
Impresii Ierusalim. Nu mi-am închipuit că pe Via Dolorosa se poate face comerț la fel ca acum două milenii. Dar acest lucru se întâmplă, fiind una dintre principalele tentații „lumești” ale locului. În acest târg, desfășurat pe o porțiune din Via Dolorosa se face comerț cu de toate, lumea se târguiește pentru cine știe ce nimicuri sau se „plimbă” cu ochii după chilipiruri, așa cum probabil se întâmpla și pe vremea Mântuitorului. Este o atmosferă de bazar oriental aici și nici nu cred că ar putea fi altfel de vreme ce Via Dolorosa este în cartierul musulman și are tradiție în comerț. Alături de acesta, în partea istorică a Ierusalimului se găsesc alte trei cartiere mari, cel armean, evreiesc dar cel creștin, din jurul Mormântului Sfânt, este probabil cel mai vizitat dintre toate.
Cartierul creştin are cele mai importante obiective
În cartierul creștin se află Biserica Sfântului Mormânt, în fapt mai multe bisericuțe unite sub aceeași cupolă, unde se păstrează toate relicvele care au legătură cu moartea și Invierea lui Isus Hristos şi locul unde s-a stins Fecioara Maria. Este de prisos să vă spun că ar fi bine să vă lăsați cuprinși de liniște și de acel sentiment înălțător pe care nu-l poți explica în cuvinte, dar care te învăluie și cumva te lasă să-l simți ca o energie aproape palpabilă. Mărturisesc că la Mormântul Sfânt am avut imboldul să fac fotografii și, surpriză, aparatul digital nu s-a declanșat. După câteva încercări în care „stupid camera” a refuzat să-și facă treaba, am înțeles că poate nu fac bine ce fac tot încercând să imortalizez ceva. Apoi, după o ultimă încercare în care am reuşit totuşi să „prind” niște umbre, m-am resemnat și am renunțat la fotografii, spre bucuria ghidului, un preot de la biserica românească din Ierusalim, care mi-a spus cu blândețe, dar sec, că mai bine mă rog. Am ascultat povața și apoi, am privit și simțit locul și altfel decât ca un fotograf fără prea mult talent.
Am simțit energia acestui loc unde lumina nu vine neapărat prin ferestre și pot să spun că-mi lipsește acum când scriu aceste rânduri. Am privit apoi coloanele de marmură ale bisericii Sf Mormânt și mi-au rămas în memorie cuvintele ghidului “aici a căzut fulgerul, uite urma”.
Grădina Ghetsimani
Am plecat din Cetatea Sfântă bucurându-mă că am avut ocazia să o vizitez și păstrând imaginea locului strâmt și întunecos care marchează Mormântul lui Iisus, cel care ne-a dat nouă libertatea totală de a trăi, dărui și simți. În Ierusalim trebuie să nu ratați nici Muntele Măslinilor care îţi oferă (cel puţin) o privelişte minunată, de la înălţime, asupra Cetăţii Sfinte și faimoasa Grădină Ghetsimani, unde mai există încă măslinii despre care se spune că datează de peste 2000 de ani. Nu departe se află Betleem, un loc simplu și mai liniștit, care merită vizitat.
Despre Biserica Sfântului Mormânt
-Pe locul unde se află acum Biserica Sfântului Mormânt era, pe vremea Mântuitorului, un cimitir. Impărăteasa Elena (mama împăratului Constantin, cel care a impus prin lege religia creștină în tot imperiul roman) a fost cea care, în secolul IV D. Hr, a ctitorit prima biserică menită să amintească de răstignirea și învierea lui Iisus, pe locul unor temple păgâne.
-Actuala biserică, opera cruciaților, datează din secolul al XI-lea, iar lucrările au durat 50 de ani. Cruciații au dorit să reunească toate altarele într-o singură catedrală care să aibă forma de cruce . Biserica Sfantului Mormânt adăposteşte cele mai importante locuri pentru creştini: Muntele Golgota, Mormântul lui Iisus Hristos şi în stânca de piatră, peştera unde s-a descoperit Crucea Domnului de către Împărăteasa Elena.
-Forma dn prezent a Bisericii Sfântului Mormânt este neschimbată din 15 iulie 1149, dată la care biserica a fost sfințită, după jumătate de secol de la pornirea lucrărilor.
-Interiorul Bisericii Sfântului Mormânt este și un bun prilej de a admira diverse stiluri arhitecturale, de la domuri bizantine, la arce gotice până la cupole în stil oriental.
-Una din cele două uși ale Mormântului Sfânt a fost zidită de Saladin, pentru a limita accesul pelerinilor în incintă.
-În Ierusalim, regele Solomon a ridicat cel dintâi templu, iar între zidurile cetății ridicate de Suleiman Magnificul se găsesc peste 50 de sinagogi, circa 20 de minarete și zeci de biserici.
-Atât evreii cât și musulmanii păstrează și în zilele noastre câte o cheie a Bisericii Sfântului Mormânt. Mozaicul de istorie și cultură este vizibil și în arhitectura Ierusalimului.
-Orașul, înconjurat de ziduri ce permiteau accesul prin 8 porți, este împărțit în 4 cartiere principale: Cartierul Evreilor, Cartierul Creștinilor, Cartierul Musulmanilor și cel al Armenilor.
Sper că ți-a plăcut acest articol și că te-a inspirat! Hai cu noi pe Facebook și pe Instagram! Îți mulțumim pentru Like și Share, așa ne arăți că apreciezi ceea ce facem din pasiune ? !
#consilierturism #israel #travelblogger #sfaturidecalatorie #ierusalim #viadolorosa
Visează, iubește, călătorește! ® Drum bun!
Apus de soare în Tel Aviv ( sus) și în Ierusalim ( foto jos)
Confirmări/Notificări