Despre Mănăstirea Slatina, fortăreața de la poalele munților Bucovinei. Mergând pe frumoasele drumuri din Bucovina, ajungi la Mănăstirea Slatina, una dintre cele mai interesante și frumoase mănăstiri din Bucovina.
Înconjurată de ziduri și turnuri de apărare puternice, retrasă pe malul pârâului Suha, mănăstirea Slatina te întâmpină ca o fortăreață medievală uitată de lume.
Prea puțini cunosc acest loc de la poalele Munților Stânișoarei, undeva, aproape de Valea Moldovei, cu un nume care te poate intriga. Cum adică “slatina”? Denumirea „slatina”- izvor cu apă sărată-i-a fost oferită mănăstirii chiar de ctitorul său, domnitorul Alexandru Lăpușneanu și provine de la un izvor din apropiere. Izvorul cu apă sărată a secat între timp, dar numele împrumutat mănăstirii a rămas peste vremuri. Deși orice om însetat, așa cum se spune că a fost Al. Lăpușneanu când a ajuns aici, nu se poate bucura atunci când nimerește fix un izvor cu apă care nu-i astâmpără setea. Dar îți poate crea o amintire puternică, de neuitat, de oferit unei mănăstiri!
Zidită din piatră brută și cărămidă în perioada 1553-1564, biserica Mănăstirii Slatina poate fi încadrată în stilul gotic, deși sunt evidente și accente ale stilului moldovenesc. Biserica, cu hramul “Schimbarea la față”, este una dintre mai mari din Moldova și nu a avut o istorie chiar liniștită, ca și mănăstirea, de altfel. Mănăstirea Slatina fost afectată de multe incendii, de asedii, lupte și jafuri, iar odoarele sale de preț- mai ales obiectele bisericești din argint-au fost furate.
Chiar ctitorul său, Alexandru Lăpușneanu, care s-ar fi călugărit aici și ar luat numele de Pahomie, a murit otrăvit aici. Alexandru Lăpușneanu, domn al Moldovei în perioadele 1552-1561 și 1564-1568, este îngropat în pridvorul bisericii Mănăstirii Slatina, alături de soția sa, Ruxandra și de copii săi.
Istoria Mănăstirii Slatina se pierde în timp, acum peste un mileniu. Legendele spun că aici trăia un sihastru cu numele de Pahomie, cel care l-ar fi sfătuit pe domnitorul Al. Lăpușneanu să zidească o mănăstire pe locul unde creștea un paltin. Până atunci, sihastrul trăia într-o bisericuță de lemn.
Zidurile înalte și puternice de apărare și turnurile nu sunt decât un efect al vremurilor tulburi în care a fost construit ansamblul monahal. Turnul din sud-est avea la parter o încăpere folosită ca depozit de provizii pentru corpul de gardă, cel care apăra mănăstirea. Încăperea de la primul etaj al turnului avea un meterez îngust orientat către poartă, iar camera de la etajul II avea două metereze cu deschidere către curte.
După sfințirea bisericii, s-au clădit „Casa domnească”, chiliile și zidurile împrejmuitoare prevăzute cu bastioane la colțuri. Mănăstirea Slatina a fost astfel fortificată, pregătită să facă față celor mai negre scenarii. Și unele dintre aceste scenarii chiar s-au adeverit..
În timp, înalte fețe bisericești s-au retras aici și cei interesați de acest subiect poate știu deja că aici și-au trăit ultimele clipe părinții și unii dintre marii duhovnici români precum Veniamin Costache, Sofronie și Ilie Cleopa.
Situată în apropierea graniței Regatului României cu Austro-Ungaria, Mănăstirea Slatina a avut un rol important în îngrijirea răniților mai ales în timpul primului război mondial. În anul 1881, la Mănăstirea Slatina s-a înființat un spital care a funcționat până în 1932. În timpul primului război mondial, călugării mai tineri ai Mănăstirii Slatina au mers pe front, pentru a ajuta ca infirmieri, iar cei mai bătrâni au rămas și au îngrijit răniții.
Câteva repere ale Mănăstirii Slatina
Ca la multe alte mănăstiri din Bucovina, și la Slatiâna putem admira, la loc de cinste, stema Moldovei. Pe pe latura vestică a mănăstirii Slatina pornește un drum forestier flancat de brazi, care urmărește îndeaproape, o vreme, un mic pârău. Drumeția prin munți și dealuri durează câteva ore. Dumul de munte te conduce, așa și cum aveam să aflu mai târziu, până la Voroneț, cea mai cunoscută mănăstire din țară.
Mănăstirea Slatina se aseamănă cu Biserica Sfântul Ioan din Piatra Neamț (ctitorită de Ștefan cel Mare) și cu biserica Mănăstirii Probota. Are dimensiuni monumentale (40 metri lungime și 36 metri înălțime), fiind printre cele mai înalte biserici din Moldova
Cum ajungi la Mănăstirea Slatina
Slatina se află la o distanță de circa 28 kilometri nord-vest de orașul Fălticeni, într-o zonă împădurită de la poalele Munților Stânișoarei, pe valea pârâului Suha Mică. Acum, aici viețuiește o comunitate de maici. Am ajuns aici pe un drum lăturalnic, ghidați de GPS-ul setat pe criteriul “cel mai scurt drum” din Gura Humorului dar am nimerit pe un drum de țară, neasfaltat, până pe Valea Moldovei. Peisajele sunt autentice, drumul e desfundat, dar a meritat!
Sper că ți-a plăcut și acest articol despre Bucovina și că te-a inspirat ! Intră în povestea noastră, vino alături de noi pe Facebook ! Îți mulțumim pentru Like și Share, așa ne arăți că apreciezi ceea ce facem din pasiune 🙂 !
#travel #travelblogger #consilierturism #triptips #sfaturidecalatorie #top2018 #romania #iubimromania #bucovina
Visează, iubește, călătorește! Drum bun!
