Strasbourg, Capitala Crăciunului, o destinație de vizitat în orice anotimp
Strasbourg e asociat celei mai vesele sărbători din an și nu fără motiv, este gazda celui mai vechi târg de Crăciun din Europa, din 1570! Dar “Capitala Crăciunului” este o destinație perfectă în orice anotimp, merită să o pui pe lista ta de călătorii din mai multe motive.
Impresii din Strasbourg
Colorat, pitoresc și plin de energie, Strasbourg te întâmpină cu un aer destul de relaxat și primitor. Chiar dacă ești la prima vizită, îți pare cunoscut cumva, măcar din cărțile de povești. Nu doar casele vopsite în culori pastelate, cu bârne de lemn la vedere și balcoane “înflorite”, străduțele strâmte și pietruite ci un întreg cartier al Strasbourg e de-a dreptul fermecător. Nu trebuie decât să te plimbi, la pas, pe străduțele Grande-Île și să admiri frumoasele case tradiționale cu acoperișuri țuguiate, să te pierzi în mulțime în piețe mari și mici pentru a intra în atmosferă. Simte energia bună a locului și mergi și pe malul râului ILL, mai ales la apus. Dacă ai făcut asta, nu mai ai nicio scăpare, Strasborgul te-a cucerit.
Câteva bile negre pentru Strasbourg
Dar tu, vizitatorule, va trebui să te adaptezi repede ritmului local, destul de alert și pe alocuri chiar haotic. Furnicarul din zonele turistice poate fi puțin copleșitor, senzație accentuată de bicicliștii care ignoră semnul interzis lor. Și culmea e că nimeni nu-i trage de mânecă pe acești vitezomani “eco”. Și da, mai sunt și străzi ceva mai murdare cu “personaje” mai dubioase și țepele turistice-restaurante și unele servicii. Ca peste tot, nu?!
Să nu uit, Strasbourg nu e o destinație ieftină, mai ales în timpul sesiunii Comisie Europene și în timpul Târgului de Crăciun, Christkindelsmärik-Marche de Noel, organizat pentru dată oară în 1570.
Ce e de văzut în Strasbourg?
În primul rând, să ai încălțări potrivite pentru mers pe jos, pe piatră cubică. În rest, voia bună și pofta de a descoperi acest oraș vechi și frumos. Iată ce mi-a plăcut în Strasbourg și vă recomand și vouă.
Grande-Île, centrul istoric și Catedrala Notre Dame
În Strasbourg (nume compus prin alăturare în germană: strasse = drum și burg = oraș) toate drumurile duc la Grande-Île, centrul istoric. Insula, pe care sunt majoritatea clădirilor celebre, a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO, în 1988. Iar Râul ILL, care înconjoară Grande-Île (Insula Mare) face centrul vechi și mai pitoresc.
Dacă ILL înconjoară insula, orașul vechi se desfășoară în jurul imensei Catedrale Notre-Dame (sec. XI-XV ). Catedrala arată împecabil, deși a fost deteriorată în 1870 și în al Doilea Război Mondial. Atunci, multe din clădirile din Grande-Île au fost bombadate, ulterior fiind minuțios refăcute.
Catedrala Notre-Dame din Strasbourg
Construită din gresie roșie din Munții Vosges, Catedrala este un edificiu armonios, în pofida amalgamului de stiluri arhitecturale. Fațada cu portaluri fin sculptate (sec. XIII-lea) este asimetrică, iar grațiosul turn (sec XV) înalt de 143 m a fost, până la finele sec. al XIX-lea, cea mai înltă clădire din Europa de Vest.
În interior, spațiul e copleșitor. Îți atrag atenția corul atipic cu o icoană bizantină și rozeta care “mângăie”, cu lumina proiectată difuz prin vitralii, pereții austeri.
Ascuns parcă într-un colț, un ceas astronomic care seamănă cu cel din Praga sună la fiecare oră exactă. Se pare că știe să calculeze chiar și marile sărbători religioase, nu doar fazele lunii și traiectoria soarelui. Ceasul astronomic este o capodoperă a Renașterii, construit la îndrumarea arhitectului Hans Thoman Uhlberger, fiind modernizat apoi în sec. XIX-lea.
Platforma catedralei
Poți urca sus, pe platforma catedralei, la 66 m înălțime pentru o imagine panoramică, luând la pas cele 330 de trepte strâmte și în spirală. Platforma a fost un punct strategic de observare a incendiilor. Privești peste acoperișurile Strasbourgului și, când vremea este bună, poți vedea Munții Vosgi și Pădurea Neagră (în Germania). Dacă intrarea în Cadetrala Notre Dame este gratuită, aici va trebui să plătești bilet (8 euro/adult, 5 euro/copli). Bine e să ai o condiție fizică bunicică și să nu suferi de claustrofobie.
Casa Kammerzell, cea mai bogat ornamentată
În Piața Catedralei există o clădire mai diferită, foarte ornată: Casa Kammerzell. Casa poartă numele băcanului Kammerzell, proprietarul ei în sec. XIX, dar aspectul actual a fost creat de un comerciant de brânzeturi care a achiziționat-o în 1571.
El a păstrat parterul din piatră, datând din 1467, și a reconstruit casa cu trei etaje, în 1589. Decorul bogat de pe fațada Casei Kammerzell este eclectic: e inspirat din Biblie, antichitatea greacă și romană și din Evul Mediu.
La Palais Rohan și cele trei muzee
Reședința familiei episcopilor- Rohan, prinți de Strasbourg, palatul a fost construit între 1732 și 1742 după planurile arhitectului principal al regelui. A fost conceput să semene cu marile conace pariziene, având la interior mobile și decorațiuni somptuoase. Palatul găzduiește acum acum trei muzee.
Muzeul de Arte Frumoase prezintă istoria picturii în Europa de la începuturi sale până în 1870.
Muzeul de Arte Decorative se axează pe colecțiile de arte decorative din Strasbourg între 1681 și mijlocul secolului al XIX-lea.
Muzeul de Arheologie concentrează mii de ani de istorie a locului. Frânturi din Alsacia din Preistorie (- 600.000 de ani) până în zorii Evului Mediu (800 d.Hr.).
Place du Château
Place du Château, (stânga catedralei) oferă o altă viziune asupra Catedralei Notre-Dame și mai ales asupra brațului sudic al transeptului construit între 1220 și 1235 ( în prezent în curs de conservare și restaurare).
În Place du Château e un muzeu de artă sacră găzduit de Casa Œuvre Notre-Dame, clădire construită în 1347. Aici poți descoperi șapte secole de artă profană și sacră din Strasbourg și din regiunea Rinului Superior.
Piața Gutenberg
Germanul Johannes Gutenberg a conceput tiparnița și cernelurile speciale cât timp a locuit în Strasbourg, în perioada 1439 -1444. Motivul perfect pentru care fosta piață Saint-Martin, centrul administrativ și politic al Strasbourgului, îi poartă acum numele. Statuia lui Guttenberg a fost ridicată în piață în 1840. Faimosul tipograf este reprezentat ținând în mână un pergament pe care sunt inscripționate cuvintele „Et la lumière fut” (Și iată, se făcu lumină) din Cartea Genezei. Goethe a fost nu doar inventatorul primei tipografii mecanice din Europa, în 1439, și editorul Bibliei Gutenberg, în 1455, ci a fost și aurar. La Strasbourg a fost ucenic aurar, hotărât să calce pe urmele tatălui său.
Piețele de vechituri care se organizează în jurul statuii și caruselul sunt atracțiile locului. Piața Guttenberg este mărginită de clădiri masive ridicate de arhitecți elvețieni cu câteva secole mai devreme.
Dar ce e mai pitoresc în Strasbourg acum urmează
Petit France, cel mai frumos cartier din Strasbourg
Acest nume a fost dat sigur de germani și e cu două fețe, s-ar putea spune. Primul: provine de la o boală grea și rușinoasă, sifilisul. Ups! Care a fost adusă în oraș de trupele franceze ale Regelui Soare și i-a îmbolnăvit pe soldații lui Carol al VIII-lea. În germană, boala se numește și acum Franzosenkrankheit- boala franțuzească. În cartierul Petite France exista pe vremuri un spital ce trata boala.
Trecând peste această paranteză menită să te conducă un pic în istoria complicată a locului, află că Petite France a fost odinioară cartierul tăbăcarilor, berarilor, morarilor și pescarilor. Aceștia utilizau apa râului ILL pentru a-și realiza produsele sau a le conserva.
Orașul a început să se devolte pe malul ILL la începutul sec. al XII, arhitectura sa fiind diferită de cea a centrului mai bogat, grupat în jurul Catedralei.
Maisson des Tanneurs- Casa Tăbăcarilor
Pe malul râului ILL, la câteva sute (400 m) de metri de baraj, îți atrage atenția Casa Tăbăcarilor. A fost construită în 1572 și este una dintre cele mai frumoase case cu cherestea din Strasbourg. Pe acoperișul ascuțit sunt luminatoare înguste, ajutându-i pe angajați, odinioară, care prelucrau peile de animale, lăsându-le apoi la uscat. Astăzi, aici se află un restaurant drăguț și scumpuț, care oferă specialități de varză murată cu pește.
Ponts-Couverts-Podurile acoperite
În sec. al XIII-lea, în Strasbourg au fost ridicate ca parte a sistemului de apărare, patru turnuri de cărămidă și trei poduri de lemn. Turnurile erau legate prin poduri acoperite cu galerii din lemn. Ridicate peste cele patru brațe ale râului ILL care brăzdează Petite France, podurile au fost reconstruite din piatră, către finele sec. al XIX-lea.
Așadar, așa numitele Ponts-Couverts sunt de fapt o rămășiță a zidului de apărare al Strasbourgului. Erau pinteni pentru montarea tunurilor. În trecut, poarta era închisă suplimentar de grilaj din fier, turnuri solidare servind servit drept închisori, nu doar pentru apărare 1832.
Barajul Vauban
În 1686, arhitectul militar Vauban, care a considerat inadecvată arhitectura militară a vremii și s-a pus pe treabă, a construit barajul omonim. Avea rolul de a împiedica atacurile de-a lungul râului, inundând zona vecină. Barajul este cunoscut și sub numele de Grande Ecluse, deoarece supapele se închideau atunci când erau atacate. Barajul Vauban proteja Canal du Faux-Rempart, denumit și Fossé du Faux-Rempart.
Avem și noi o cetate minunată la Alba Iulia tip Vauban, Alba Carolina.
Un nivel suplimentar a fost adăugat structurii în 1865. În 1966, a fost transformat într-o terasă panoramică.
Într-o casă din acest cartier a locuit tânărul student la drept J. W. Goethe. A avut o pasiune pentru Friederike Brion, fiica unui pastor alsacian, care a durat un an, sursă de inspirație pentru opera lirică Sesenheimer Liedern.
Biserica Sf. Toma-Eglise St. Thomas
Supranumită Catedrala protestanților, Biserica Sfântul Toma iși sărbătorește cea de-a 827 aniversare în 2023. Este consacrată apostolului Toma, “Necredinciosul”. Această biserică cu naos și coridoare laterale de înălțime egală este unică în Alsacia, un loc pentru liturghii și pentru evenimente culturale.
Orga este construită în sec. XVII,, ca și orga din Catedrala Maicii Domnului și susține concerte caritabile.
Parlamentul European-cea mai ieftină cafea
Pe lângă rolul său tradițional de capitală a Alsaciei, și de Capitală a Crăciunului, Strasbourg este și sediul mai multor instituții și organisme europene. Pe acestea-și eventual pe FMI și BM, depinde cât de gravă e situația- dau vina guvernanții când anunță măsuri restrictive sau de austeritate. Parlamentul European,
Consiliul Europei și Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt ceva mai izolate de centrul istoric, undeva la puțin de 2,2 km de Catedrală, pe malul râului ILL. Poți ajunge la instituțiile europene și cu un vaporaș Batorama, intrarea e liberă.
Barul vizitatorului din Consiliul Europei
Trebuie să ai actele de identitate la tine și să treci de controlul de securitate. Sincer, nu mi s-a părut nici prea interesant nici deosebit de frumos. Am vizitat Consiliul Europei în plină vacanță de vară și pot să spun că la barul vizitatorului cafeaua era cea mai ieftină din această parte a Europei. Unde mai pui că era și bună!
Parc de l’Orangerie
Strasbourg este un oraș verde și îngrijit și se vede cel mai bine în Parc de l’Orangerie. Aflat nu departe de Parlamentul European, parcul a fost creat pentru Josephina, soția lui Napoleon. Un loc liniștit și interesant unde să-ți tragi puțin sufletul pentru următoarea oprire în Strasbourg.
Dacă poți sta liniștit, căci sunt câteva berze plimbărețe și curioase pe alei, primăvara și vara, desigur. Alsacia are un cult pentru berze, iar sentimentul pare că e reciproc. Berzele sunt un fel de simbol al regiunii, se simt bine aici.
Zona cu arhitectură prusacă
Înapoi către centrul istoric, tot pe jos, ajungi în cartierul construit de germani. Totul e masiv, pătrățos și destul de cazon, lipsit de zorzoane. E doar stilul prusac, mare dar cam posac. Teatrul Național şi Biblioteca Națională şi Universitară, ambele cu coloane, capiteluri şi statui, semn că arta clasică a fost la mare cinste în Strasbourg. Prefectura Regiunii Alsacia şi Palais du Rhin sunt și ele tributare ale aceluiași stil.
Opera din Strasbourg și statuia gen. Leclerc
Un pas și ajungi înapoi în cartierul franțuzesc, la Opera din Strasbourg, muzele de pe fronspiciu veghind grațioase clienții de la terasa din fața intrării. În fața Operei un monument aminteşte de generalul Leclerc, erou de război care și-a atins faima ca eliberator al Parisului dar și al Strasbourgului.
Place Kleber-Piața Kleber
În furnicarul din Piața Kléber vin din toate direcțiile biciclete şi sute de trecători. E un punct comercial al burgului păzit de statuia generalului Jean-Baptiste Kléber, erou al Franței revoluționare, născut în Strasbourg. Kleber reunește cred, toate stilurile arhitecturale din Strasbourg. Este mărginită de clădiri din perioade foarte diferite, de la Evul Mediu până la sfârșitul secolului al XX-lea. Strasbourg nu este plictisitor sau tern în niciun anotimp, chiar dacă nu ajungi aici de Crăciun. Este un loc pe care trebuie să-l descoperi la pas, relaxat. Te va solicita el cu multe pauze pentru fotografiat și nu doar pe malurile apei sau în cel mai fotogenic loc, în Petite France. Nu am luat vaporașul, era atât de aglomerat și îmbarcarea/debarcarea durau atât de mult încât nu am vrut să alimentez această industrie.
De gustibus la Strasbourg
Încă nu te-a convins Strasbourg? Gustă un dulce local, o turtă dulce sau un fel de macarons fără cremă. O tartă flambée cu șuncă și ceapă sau un fel de pizza cu blat subțire, flammekueche, acompaniate cu un pic de vin alb alsacian, îți vor înviora papilele gustative. Măcar să ronțăi niște biscuiți tradiționali cu aromă de Crăciun, lângă o cafeluță sau o bere locală…. Doar că trebuie să alegi bine restaurantul, multe sunt capcane turistice. Sunt fix acolo unde te aștepți de fapt. În Grand-Île și Petite France niciun fel principal nu cobora sub 23-24 de euro. O la la.
Sper ca dorințele tale de a ajunge în acele locuri de vis să se îndeplinească repede. Vino cu noi pe Facebook și Instagram, dă Like și Share, dacă ți-a plăcut ce facem noi, din pasiune!
Visează, Iubește, Călătorește!
#consilierturism #travelblogger #strasbourg #inspirație #viseazaiubestecalatoreste #ghidturism #franța #UNESCO #alsacia
Arhitectura tradițională Alsacia în La Petite France
Place Broglie, Petite France, Strasbourg