Transfăgărășanul este un drum al superlativelor pe care fiecare dintre noi ar trebui să-l parcurgem măcar o dată în viață pentru traseul său spectaculos și pentru frumusețea, măreția și sălbăticia masivului Făgăraș.
Transfăgărășanul te ține cu sufletul la gură în timp ce te conduce, șerpuind, aproape de piscurile cele mai înalte ale României, în vecinătatea norilor și către unele dintre cele mai celebre obiective turistice.
Dacă pentru șoferi curbele în ac de păr ale Transfăgărășanului sunt provocări dătătoare de adrenalină, pasagerii ar trebui să se asigure că au memoria aparatului foto la capacitate maximă. Curbele care par că se sfârșesc în aer, piscurile semețe, unele mereu înzăpezite, pâraiele, lacurile și mai ales traseul sinuos al “drumului printre nori ”sunt o încântare pentru ochi și o provocare pentru aparatul foto. Indiferent din ce parte ai „ataca” Transfăgărășanul, traseul este deosebit de spectaculos, dar parcă e mai frumos să-l faci dinspre Cârțișoara. Primul obiectiv de pe Transfăgărășan este Cascada Bâlea, denumită și Urlătoarea Bâlei, Situată între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, la peste 1.234 m altitudine, Bâlea este cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de 60 m. Se ajunge cu mașina până la Cabana Bâlea Cascadă iar de acolo pe jos, pe un traseu marcat punct roșu ce durează aproximativ o oră.
Lacul glaciar Bâlea, unde se află și cabana Bâlea, este situat la 2.034 metri altitudine. Aici poți face cele mai reușite fotografii cu “șarpele” uriaș care ți se insinuează la picioare, fără a fi periculor, cu lacul Bâlea și cabana păzită de crestele Făgărașului.
Odată ce treci de partea cealaltă a Făgărașilor, pe sub piscul Paltinul, prin tunelul Capra-Bâlea, peisajele se schimbă pe măsură ce începi să cobori. Către apus, soarele îmbracă totul în culori calde, cerul devine parcă mai aproape de tine, mai albastru, mai profund.
De la lacul Bâlea urmează o porțiune de câțiva zeci de kilometri de serpentine mai mult sau mai puțin strânse, şi încet-încet, vegetația alpină e înlocuită de păduri de brad. Nu știi când parcurgi cei 54 de kilometri de la Lacul Bâlea la barajul Vidraru și lacul Vidraru. La 3,6 kilometri depărtare de Vidraru este Cetatea Poenari, cea construită de boierii trădători pe care Vlad Țepeș i-a luat, pe sus la propriu, pentru a-i pune la muncă chiar dacă erau în haine de sărbătoare, gătiţi pentru o zi importantă.
În Curtea de Argeș, localitate aflată la 30,3 km de barajul Vidraru, sunt alte două obiective importante care merită vizitate, Biserica Domnească și Mănăstirea Curtea de Argeș. Despre obiectivele care merită vizitate pe Valea Argeșului, Lacul și Barajul Vidraru, Cetatea Poenari și mănăstirea Argeșului citește aici.
Istoria “drumului pintre nori”
Situat la o altitudine de 2.045 metri, Transfăgărășan a fost, timp de zeci de ani, cel mai înalt drum alpin din România. Construit în numai patru ani, la ordinul dictatorului Nicolae Ceaușescu, Transfăgărășan a avut rolul inițial de legătură strategică între provinciile istorice Muntenia și Ardeal (și a garnizoanelor din Pitești și Sibiu), în contextul crizei din Cehoslovacia. Inaugurat pe 20 septembrie 1974, Transfăgărășan a fost o realizare tehnică deosebită pentru acele vremuri, la care și-au adus contribuția nu dor muncitori ci și soldați în termen și deținuți. E drept că lucrările de construcție la Transfăgărășan au durat cu un an mai mult decât se stabilise inițial, că asfaltarea s-a finalizat abia în 1980 și că au fost și nenumărate victime. Oficial, autoritățile comuniste au raportat la construcția Transfăgărășanului 40 de morți, număr pus la îndoială de cei care afirmă că au fost de fapt sute de decese. Sunt voci care spun că numai la construcţia barajului de la Vidaru, unul dintre principalele obiective la care ne conduce Transfăgărăşan, au murit aproximativ 400 de oameni. Construcția Barajului Vidraru a început în anul 1961 și tot în această perioadă s-a lucrat și la Hidrocentrala de pe Argeș, Barajul Vidraru a fost dat în folosință în anul 1966, fiind atunci între primele cinci baraje în arc din Europa, având o înălțime de 166,6 de metri. În acest moment, Barajul Vidraru este cel mai mare baraj în arc din România.
Pentru cei aproape 92 de kilometri de șosea cât are Transfăgărășan, s-au dislocat aproximativ trei milioane de tone de rocă, cu ajutorul a 20 de tone de dinamită, s-au efectuat 830 de lucrări transversale și 290.000 de metri cubi de zidărie. Per total, la Transfăgărășan s-au utilizat 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri pătraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice și 3.000 tone de cribluri.
Doar pentru construcția celui mai lung tunel rutier din țară, Capra-Bâlea, au fost escavați peste 41.000 metri cubi de rocă. Lat de șase metri și înalt de 4,40 m, tunelul Capra-Bâlea, care străpunge muntele Paltinul, este situat la cea mai mare altitudine din România. În total, sunt patru tuneluri pe Transfăgărășan, drum alpin unde treci pe 833 de podețe, prin 28 de viaducte și poduri și parcurgi peste 800 de serpentine.
Restricții de circulație pe Transfăgărășan
Datorită numărului mare de serpentine și curbe în “ac de păr”, viteza maximă recomandată pe Transfăgărășan este de 40 km/oră. Din motive precum altitudinea la care este situat, căderile mari de zăpadă și de pietre, dar și a riscului major de avalanșe, Transfăgărășan este deschis circulației rutiere doar în perioada 1 iulie – 31 octombrie. Între 1 noiembrie și 30 iunie, sectorul cuprins între kilometrul 104 și kilometrul 130 al Transfăgărășan este închis circulației. Accesul la Lacul Bâlea se face doar cu telecabina. Sunt și vara restricții de circulație pe Transfăgărășan, între orele 22:00-6:00, dat fiind că traseul este unul periculos, cu multe viraje și curbe în ac de păr, iar riscul căderii în gol este deosebit de mare.
Chiar dacă a pierdut statutul de cea mai înaltă șosea din țară, detronat fiind de Drumul Regelui, Transalpina, nimeni nu-i poate lua celebrului Tansfăgărășan dragostea și mândria românilor. Cel supranumit “Drumul printre nori” este deja recunoscut ca fiind unul dintre cele mai spectaculoase din Europa și din lume. Transfăgărășan a devenit celebru în toată lumea după ce echipa Top Gear a filmat, în anul 2009, o emisiune dedicată, iar Jeremy Clarkson l-a proclamat „Cel mai frumos drum din lume”. De atunci, Transfăgărășan a fost inclus și în alte clasamente şi tot mai multe echipe de filmare s-au lăsat ademenite de frumusețea locului, atât de aproape de nori. Despre aventura „pe patru roți” pe Transalpina și pe Transfăgărășan, am scris aici.
Sper că ți-a plăcut acest material, că te-a făcut să visezi și te-a motivat pentru următoarea călătorie! Visează, iubește, călătorește. Vino alături de noi pe Facebook și anunță că ai citit ceva interesant şi util, dă Like şi Share! Drum bun!
Confirmări/Notificări