Merită să vizitezi Maramureșul? Sigur ți-ai adresat întrebarea dacă citești acest articol. Aici, unde „se pune România în cui pe hartă” :), există multe locuri de văzut și experiențe unice, de testat.
Oarecum izolat de restul țării, Maramureșul rămâne un tărâm de poveste, un plai cu flori, plin de dor și de nostalgie. Maramureșul este sinonim cu tradițiile vechi, de care oamenii locului se mândresc, conștienți de unicitatea moștenirii lor. Datini pe care cei mai mulți încearcă să le păstreze, cu sfințenie și o încăpățânare demne de urmat de noi toți.
Maramureșul rămâne, în pofida asalturilor globalizării și tehnologiei, un loc care se ține cantonat în timp dar care privește spre viitor cu speranță.
Impresii din Maramureș
Maramureșul te încântă cu peisaje care îți taie respirația. Cu munți, dealuri și văi în care se pierd sate cu ulițe strâmte și abrupte, cu case și porți din lemn spălate de ploi. În puține locuri din țară am găsit acea liniște incredibil de adâncă și de persistentă care să mă facă să cred că mi-am pierdut auzul. Te cuprinde certitudinea și bucuria că aparții acestui loc și că-l iubești necondiționat. Maramureșul înseamnă natură și cultură, credință și stăruința de a duce mai departe deprinderile și poveștile de la părinți și bunici.
Iată acele experiențe și obiective unice de neratat pentru care merită să vizitezi Maramureșul
Participă la o sărbătoare!
Tradițiile și obiceiurile reprezintă principala atracție a Maramureșului, știi deja acesta. Dar de ele te poți bucura în toată splendoarea lor mai ales la ocazii speciale precum Sărbătorile Pascale, Crăciunul, Boboteaza. Se organizează diferite festivaluri și manifestări populare, dar, dacă nu ajungi aici atunci, mergi la biserică într-o zi cu slujbă. Alege un sat de pe Valea râurilor Iza sau Mara. Enoriașii își poartă cu mândrie straiele populare și fac asta nu pentru a fi filmați sau fotografiați. Vor să arăte respect pentru tradiție și să o ducă mai departe.
Vizitează (măcar) o biserică de lemn din patrimoniul UNESCO
Împrăștiate prin sate mai mult sau mai puțin izolate, în Maramureș există opt bisericuțe din lemn protejate de UNESCO începând din anul 1999. Deși bisericile au fost ridicate în sec. XVII-XVIII, este evident că stilul lor architectural e mult mai vechi. Una dintre cele mai bătrâne bisericuțe care au avut șansa să intre în patrimoniul UNESCO este Biserica de lemn din Ieud-Deal.
Ridicată în anul 1364 din lemn de brad, cea supranumită “Biserica din Deal” din Ieud se remarcă prin starea bună a picturilor interioare și prin arhitectură.
Într-o stare foarte bună este biserica “Sfinții Arhangheli” din Rogoz ( foto sus). Ctitorită în anul 1633, pe locul unei biserici mai vechi distruse de tătari, biserica din Rogoz are ceva unic: capetele de grinzi care susțin streașina sunt cioplite în forma capului de cal stilizat.
Un semn trainic de recunoștință adus de locuitorii din Rogoz acestor prieteni de nădejde.
Bisericuța de lemn din Bârsana mi-a lăsat impresia că e părăsită pe un vârf de deal, la mila ploilor, a vântului și a oricui. Ridicată în anul 1720, aceasta este unica biserică din cele opt lăcașe de cult maramureșene sub protecția UNESCO care a servit la început ca biserică de abaţie. A fost transformată în biserică parohială în 1806.
UNESCO protejează și bisericile de lemn “Sfinții Arhangheli” din Surdești, “Sfânta Paraschiva” din Poienile Izei,( foto sus) “Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Bârsana, “Sfinţii Arhangheli” din Plopiș, “Sfânta Paraschiva” din Densești, “Sfântul Nicolae” din Budești Josani.
Pricepe, socoate și înveselește-te la Cimitirul vesel din Săpânța
Vechii daci nu se temeau de moarte, pe care o priveau cu detașare, ca un moment de trecere spre viața veșnică. Peste milenii, un om simplu, urmaș ai dacilor liberi care trăiau aici, a avut o idee genială. Aceea de a face un epilog vesel, scurt și cuprinzător, despre viața unui om care a ajuns la capătul drumului pe acest pământ. Textele, vesele și triste, unele pline de ironie, ca și și desenele de pe crucile sculptate cu măiestrie au adus faimă internațională acestui cimitir unic în lume. Poate că nu te va înveseli acest cimitir, probabil că te va pune pe gânduri. Măcar un pic, Cimitirul Vesel din Săpânța te va obliga să te cunoști mai bine.
Cimitirul Vesel din Săpânța se poate vizita zilnic, între orele 10-18, taxa de intrare fiind de 5 lei.Biserica Mânăstirii Săpânța-Peri, cea mai înaltă construcție din lemn din Europa
Aproape de cimitirul vesel din Săpânța (la nici 2 km) turla celei mai înalte biserici de lemn din Europa scrutează cele patru zări. Biserica Mănăstirii Peri a fost construită în anul 1997 în mijlocul unei păduri de fagi seculari, parte a în Parcului Dendrologic „Livada”. Turla bisericii mănăstririi, de 77 de metri înălțime, e considerată cea mai înaltă construcție din lemn din Europa. Biserica, cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, e amplasată foarte aproape de granița cu Ucraina. A fost construită special pentru a reaminti de un vechi lăcaș de cult care s-a aflat odinioară aici. Este vorba de o biserică din piatră, ctitorită în anul 1391 de nepoții lui Dragoș Vodă. A fost parte a unei mănăstiri unde a fost sediul central al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului, vreme de 312 ani.
Am găsit curtea mănăstirii plină cu flori, aerul vibra sub zumzetul albinelor și puterea soarelui. Cu puțină șansă, poți să ai și tu parte de o liniște adâncă, de început de lume.
Valea Izei și satele ei
Valea Izei este păstrătoarea celor mai multe dovezi ale trecutului zonei și a faptului că tradițiile nu vor dispărea curând de aici. Deși, poți spune fără să greșești că au apărut vile masive din beton în locul caselor din lemn, geamurile termopan au luat loc vechilor tâmplării. Și prea multe dintre falnicele porți maramureșene au fost înlocuite cu cele din fier forjat. Te frapează acest “peisaj” chiar în Bârsana, sat cu două lăcașe de cult care merită vizitate, Mănăstirea Bârsana și Biserica din lemn din patrimoniul UNESCO “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”.
Valea Izei este de vizitat pentru peisajele sale de o frumusețe răpitoare, cu fânețe, livezi și multă liniște și aer curat. Satele au ulițe strâmte și alambicate, oamenii sunt primitori și harnici.
Ai de văzut biserici vechi, muzee, ateliere meșteșugărești, mori de vânt și vâltori. Despre Valea Izei aici.
Mănăstirea Bârsana
Un reper popular al Văii Izei este Mănăstirea Bârsana Construită din piatră şi lemn, o adevărată grădină cu flori și cufundată într-o lumină deosebită, Bârsana este un lăcaș de cult extrem de iubit.
Plină de flori și culori, Mănăstirea Bârsana este o oază de liniște încântătoare, o punte între trecut și viitor, între cer și pământ. Actualul ansamblu monahal a fost ridicat începând cu anul 1994 pe locul unei mănăstiri înființate cel mai probabil în sec. al XIII-lea. Vechea mănăstire, deși nu a avut o istorie liniștită, s-a dezvoltat până în anul 1721, când a fost distrusă de autoritățile autro-ungare.
În prezent, toate clădirile din incinta Mănăstirii Bârsana urmează tradiția locală, fiind ridicate de meșteri locali. Mănăstirea „Soborul Sfinților 12 Apostoli” din Bârsana este confecționată din lemn de stejar și pietre de râu, fiind un adevărat ansamblu architectural care se extinde permanent.
La celălalt capăt al satului Bârsana, pe dealul Jbâr, se află bisericuța din lemn UNESCO cu hramul “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, care datează din anul 1720. Merită vizitată!
Memorialul Durerii din Sighetul Marmației
Acest loc de tristă amintire te marchează puternic. Îți dai seama, încă o dată, cât de inuman a fost regimul comunist și cât de mult au suferit cei declarați inamicii regimului. Fosta închisoare îți dă fiori reci simplu vizitator fiind, ecourile suferinței nu s-au stins. Este astăzi un decor sugestiv al tehnicilor și practicilor comunismului din România și din țările din Centrul și Estul Europei. Fiecare celulă are câte detaliu care punctează sugestiv relația totalitară a comunismului cu oamenii din România și din Estul Europei.
Biletul pentru elevi ți studenți costă 4 lei, adulți 10 lei, pensionari 4 lei. Programul de vizitare: luni-duminică 9.30-18.30 (15 aprilie –15 octombrie). marţi-duminică 9.30-16.30 (16 octombrie-14 aprilie), luni e închis.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare
În Muzeul satului din Baia Mare poți admira case tradiționale, troițe și obiecte gospodărești din cele patru zone etnografice ale județului Maramureș: Chioar, Maramureșul Istoric, Lăpuș și Codru.
De cum pășești pe sub poarta monumentală, aleile te îmbie să explorezi casele vechi de pe Dealul Florilor și să bați la ușile de lemn vechi. Mi-a atras atenția imediat un copac în care erau atârnate oale, un semn că aici ar fi fete de măritat. Sau că proprietarii sunt gospodari, au ce găti și în ce găti, cel puțin judecând după câte oale sunt puse la uscat pe crengile copacilor.
În secția acoperită a Muzeului te vei convinge, dacă mai era nevoie, de faptul că oamenii locului făceau totul din lemn. Își construiau singuri casele și uneltele, iar elementele de decor aveau înțelesuri adânci.
Fără îndoiala Muzeul satului din Baia Mare te va convinge că merită să vizitezi Maramureșul
Muzeul de Mineralogie din Baia Mare
Dacă iubești natura, dar în forma sa pură. de gemă, nu rata acest muzeu din Maia Mare. Muzeul are mii de eșantioane minerale, roci sau fosile care de care mai interesante. Și frumoase, așa cum sunt delicatele flori de mină, de zeci de mii ani vechime. Provenite din minele maramureșene și din munții din zona de vest a țării, exponatele de aici au ieșit la lumină pentru a-ți încînta ochii, trezi interesul și setea de cunoaștere.
Programul de vizitare al Muzeului de Mineralogie: de marți până vineri între orele 9.00 – 17.00 vara, iar iarna de la 9.00 la 16.00. Sâmbăta și duminica ușile sunt deschise între orele 9.00 și 17.00, iar iarna între 9.00 – 14.00.
Valea Vaserului, cu mocănița sau pe jos
Cunoscătorii spun că traseele de aici, pe jos, în această săbăticie, sunt de o frumusețe rară și nu mă îndoiesc de aceasta. Eu am fost cu Mocănița, experiență de care am povestit aici.
Cascada Cailor, cea mai înaltă cădere de apă din România
Merită să vizitezi Maramureșul și pentru locul acesta cu o legendă tristă care îi dă numele este de o frumusețe răpitoare. Situată în apropiere de stațiunea Borșa, Cascada Cailor este unul dintre cele mai vizitate obiective din Maramureș. Poți ajunge la Cascada Cailor așadar din stațiunea Borșa, fie pe jos, pe un traseu montan lejer, de o oră și jumătate, fie cu telescaunul. După ce cobori din telescaun va trebui să faci o drumeție ușoară de aprox. 20-30 minute. Cascada Cailor este situată pe versantul nord-estic al Munţilor Rodnei, la o altitudine de 1.300 m. Căderea de apă are 90 m înălţime, cea mai înaltă cascadă din România. Apa ploii și de la topierea zăpezii se adună într-un circ glaciar, de unde se prelinge pe versanţii abrupţi ai stâncii numite sugestiv Piatra Rea.
Piatra Rea a fost cea de care s-au izbit caii veniți la adăpat aici. Au fost încolțiți de urși într-o noapte furtunoasă și s-au aruncat în gol, izbindu-se de stânci.
Breb, unul dintre cele mai frumoase sate din România
Izolat, la poalele Creasta Cocoșului, Breb este considerat unul dintre cele mai frumoase sate din România. Ulițele sale desfundate sunt o adevărată provocare pentru mașini, căruțele sau bicicletele se asortează mai bine pe ele. Cu casele sale vechi, din lemn, Breb, l-a atras pe Prințul Charles care și-a cumpărat trei proprietăți aici. Probabil că l-au atras atmosfera si autenticitatea locului, stilul de viață auster, simplu al localnicilor.
Sunt de vizitat în Breb o biserică veche de lemn, cu Hramul Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil, construită în anul 1531, de admirat gospodăriile tradiționale și de descifrat porțile monumentale de lemn. De aici, poți face drumeții, la Tăul Morărenilor, Creasta Cocoșului și tinovul Tăurilor Hoteni – arie naturală protejatăLa schi în Maramureș
La Cavnic, Mogoșa. Borșa sunt pârtii de schi pentru toți, indiferent de nivelul de experiență. De fapt, aici sunt unele dintre cele mai lungi pârtii de schi omologate din România și nici nu sunt atât de aglomerate, iar sezonul este mai lung. Încă un motiv pentru care merită să vizitezi Maramureșul!
Mănăstirea Rohia și Mănăstirea SF Ana
Ridicată în mijlocul unei păduri de fag și stejar, la o altitudine de aprox. 500 m, Mănăstirea Rohia ( sursa foto www.manastirea-rohia.ro) cu hramul Sfânta Ana este un reper al spiritualității românești. Mănăstirea Rohia este o destinație privilegiată pentru cei care-și doresc linişte sufletească și pentru cei care iubesc natura. Cadrul natural, liniștea și biblioteca bogată îl farmecă pe scriitorul N Steinhard. Acesta îmbracă sutana monahală chiar aici, unde a rămas vreme de 11 ani, până la moarte, în 1989.
Mănăstirea a fost ctitorită de preotul Nicolae Gherman, paroh în satul de la poalele Dealului Viei, Rohia, deal pe care e aşezată mănăstirea. Acesta a zidit mănăstirea în memoria fiicei sale, Anuţa, care a murit la vârsta de 10 ani. Lucrările au început în anul 1923 și, doi ani mai târziu, au fost ridicate o biserică modestă şi o casă monahală. Mănăstirea a fost sfinţită în 1926, dar a rămas la stadiul de schit, neputându-se dezvolta din cauza accesului foarte greu. Este la cca. 50 km de Baia Mare şi 43 km de oraşul Dej și la 9 km de Târgu Lăpuş.
Ne dorim să te convingem că merită să vizitezi Maramureșul. Lista atracțiilor din Maramureș este deschisă, aștept cu drag și interes sugestiile tale.
Sper că te-a inspirat acest articol! Intră în povestea noastră, vino cu noi pe Facebook și pe Instagram! Îți mulțumim pentru Like și Share, arată-ne că apreciezi ceea ce facem din pasiune 🙂 !
Visează, iubește, călătorește!® Drum bun!
#consilierturism #sfaturidecălătorie #recomandări #maramureș #top2019 #travelblogger #românia
Confirmări/Notificări