Desprins direct din poveștile cu prințese și cavaleri: Castello Aragonese

Castello Aragonese, cel mai imporant obiectiv turistic al insulei Ischia, arată ca din poveștile cu prințese și cavaleri, pare intangibil, așa construit în vârful unei stânci, cu turnuri și cu ziduri puternice și legat de țărm printr-o pasarelă de piatră.

 De sus, de pe zidurile sale, “bătute” de soare și de mare, ai niște priveliști de „poster” asupra orașului Ischia, insulei Ischia, vulcanului Monte Epomeo și asupra liniștitei Mări Tireniene.

Cocoțat pe o stâncă înălțată la câteva sute de metri din mare, Castello Aragonese este locul unde localnicii se refugiau când nu mai aveau unde altundeva să se ducă sau, în ultimă instanță, unde se rugau. Aici, nobilimea dădea petreceri, își ascundea averea sau își întemnița dușmanii.

Cu un ochi la apele albastre și clare ale mării și la cei care se scăldau aruncându-se de pe stânci și cu unul la silueta gri a Castelului Aragonese am ajuns la ușa grea de lemn, săpată în stâncă, a castelului. Am pătruns apoi într-un tunel și parcă se simțea în aer presiunea “muntelui” de deasupra. Apoi am luat liftul, deși aș fi putut merge și pe jos ( pe un traseu diferit de cel alocat ascensiunii cu elevatorul), dar soarele era atât de insistent că am renunțat repede la ideea de a merge în plină arșită. Am ajuns (aproape) instantaneu sus și peisajul s-a schimbat total. Castello Aragonese este o adevărată fortăreață, toate construcțiile de aici, de sus, sunt din piatră, străduțele strâmte tot pietruite, aleile sunt șerpuitoare, ocolind tot felul de firide și cotloane ascunse… Se simte briza, miroase a mare, cerul e atât de albastru și totul e atât de verde, peste tot sunt flori și arbuști tropicali!

Mergând pe digul care duce la castel, aș fi putut să jur că, în nici trei ore, nu am ce să văd în Castello Aragonese. „Normal” că m-am înșelat, castelul e mare, îți poți petrece liniștit o zi aici, plimbându-te pe aleile pietruite umbrite de rodii, măslini, lămâi și alți arbuști tropicali, prin grădini și terase, sau stând pe o bancă cu marea “la picioare”. Castello Aragonese are în dotare și turnuri de apărare, terase, biserici, cripte și mânăstiri, beciuri pentru vin și pivnițe pentru nelegiuiți. Este vorba de închisoarea burbonilor, numită așa după familia Bourubon din Napoli, care a transformat o clădire veche într-o carceră, în anul 1823. Te poți caza în Aragonese, hotelul de patru stele de aici este deosebit, iar datorită locației ai toate șansele să te simți ca un castelan izolat de restul lumii. Asta dacă nu te înfioară cumva istoria locului, dar nu e vorba neaparat despre crime ci despre o practică religioasă cel puțin ciudată, chiar macabră.

Ascuns într-un soi de firidă, lângă Biserica Immacolata ( datând din 1737) se află câteva orificii de piatră care seamănă cu un closet de la țară. Aici, măicuțele decedate erau depuse să…putrezească în timp ce cele rămase în viață se rugau pentru viața veșnică lângă trupurile tot mai descompuse. Măicuțele din ordinul Clarisse au locuit aici din 1575 până 1810, iar când una murea, era plasată pe scaune de piatră (cu orificii de drenaj) în niște celule mici. Maicile vii erau obligate să spună zilnic rugăciuni în compania colegelor lor trecite în neființă, meditând astfel asupra morții și mergând pe considerentul că trupul este doar un simplu “recipient” al spiritului. Acest obicei macabru și nesănătos a dus probabil la moartea timpurie a măicuțelor, dar, stai liniștit, celulele înfiorătoare sunt acum igienizate, dar dacă nu te documentezi înainte, poți să te gândești că scăunelele sunt …altceva. Un alt punct de atracție cu tentă macabră al Casteluului Aragonese este un mic muzeu de arme și instrumente de tortură, aflat lângă intare.

Dar aceste istorii sinistre nu pot umbri romantismul locului, Castelul Aragonese este numai bun pentru plimbări romantice, în doi.

Prima cetate atestată a fost construită în 474 î.Hr.. de către Gerone, domnitorul grec din Siracusa (Sicilia). De-a lungul secolelor, locul a trecut prin mai multe stăpâniri, fiecare dintre ele- pornind de la romani, vizigoți, vandali, arabi, normanzi și angevini- lăsându-și amprenta asupra structurii edificiului. După erupția lui Monte Epomeo din 1301, locuitorii de la baza vulcanului și-au părăsit casele deteriorate și s-au mutat pe insulița pe care se aflăAragonse. Peste mai mult de un secol, Alphonso de Aragon a reconstruit castelul, creându-i fortificațiile puternice și podul care leagă insulița de Ischia. În Castello Aragonese trăiau, la un moment dat, protejate de expedițiile militare și de pirați, peste o mie de familii.

Cetatea a adăpostit și o mănăstire, Santa Maria della Connsolazione, un număr de 13 biserici și o garnizoană. După bombardarea de către britanici în 1809, când insula era deținută de francezi, clădirile avariate au fost abandonate. În secolul al XIX-lea insulița a fost utilizată pentru scurt timp, drept închisoare de conducătorii Bourbon din Napoli, înainte de unificare a Italiei. În prezent, insula este proprietate privată, găzduind diferite evenimente precum concerte și expoziții.

Dacă nu v-am convins, aflați că recent tripadvisor.com a inclus orașul Ischia, capitala insulei italiene Ischia, într-un clasament al destinațiilor de vis mai puțin cunoscute. Aflată mult timp în “umbra” sorei sale mai cosmopolite Capri, era o chestiune de timp ca Ischia să devină ceva mai cunoscută, deși amatorii de spa&welness au trecut-o de mult în topul preferințelor.

Alături de Ischia, singura destiație mai apropiată de România în clasamentul tripadvisor.com este orășelul pitoresc Kotor din Muntenegru. Majoritatea destinațiilor din clasament sunt la mii de kilometri depărtare de România. Este vorba de Muscat, capitala statului Oman, Broome, o plajă tropicală din Australia, insulița Aiutaki din arhipelagul Cook, Kaikoura, un port de pe Insula de Sud a Noii Zeelande, cu peisaje spectaculoase. Topul destinațiilor spectaculoase dar prea puțin cunoscute ( deocamdată) este completat de insula Reunion, de Panajachel, un orășel din sud-vestul Guatemal și Molokai, o insuliță din arhipelagul Hawaii. Așadar, o companie interesantă, frumoasă și pitorească pentru această insuliță în care puteți ajunge în nici două ore din Napoli.

Visează, iubește, călătorește! Vino alături de noi, pe Facebook.