Am vizitat Bucovina cu ocazia Sărbatorilor de iarnă şi probabil că puţine alte destinații sunt mai bune decât aceasta dacă vrei să ai ce vizita, să-ţi “clăteşti ochii” şi să-ţi îmbogăţeşti spiritul, să te relaxezi sau de ce nu, să te distrezi.
A lipsit doar zăpada, situaţie destul de atipică pentru această zonă a României, însă sper să mă reîntorc anul viitor când sigur o să am mai mult noroc şi o să găsesc şi aceleaşi tradiţii străvechi păstrate cu sfinţenie de localnici.
De ce să vizitezi Bucovina? Aici găsești obiective de top precum bisericile pictate, unele în patrimoniul mondal al UNESCO, peisajele sunt de vis, tradiițiile se păstrează cu respect și dragoste, iar bucătăria locală este de neegalat.
În această primă parte a materialului despre Bucovina, citește despre Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastru, Mănăstirea Arbore și satul Marginea, obiective pe care le-am vizitat într-o zi.
Despre Gura Humorului. Am stabilit “cartierul general” în Gura Humorului, orăşel pitoresc pe care l-am ales din mai multe motive: este foarte aproape de mănăstirile Voroneţ (la aproximativ 4,6 km) şi Humor (nici 6 km) unde poţi ajunge chiar şi pe jos. Orașul are pârtie de schi, parc de agrement cu piscină exterioră și acoperită şi un patinoar, un parc de aventuri cu tiroliene, plus unităţi de cazare care oferă servicii foarte bune. Aici se află unul dintre cele mai bune hoteluri din nordul Moldovei, Best Western Bucovina Club de Munte, cotat cu note bune pe marile site-uri de rezervări şi nu fără motiv.
Obiective apropiate de Gura Humorului
Gura Humorului, „lipit” de obiective de top. În afară de binecunoscutele mănăstiri Voroneţ şi Humor, de Gura Humorului sunt destul de aproape şi alte obiective turistice, pornind de la muzee la sate pitoreşti ascunse printre dealuri, la herghelii, saline şi chiar şi o mocăniţă, cea din Moldoviţa, supranumită Mocăniţa Huţulca. Dar trebuie să recunosc faptul că principala atracţie a zonei o constituie mănăstirile care au făcut celebră România în lume, aflate sau nu în patrimoniul mondial al UNESCO. Puţin mai îndepărtată, la aproximativ 70 de kilometri de Gura Humorului, este mănăstirea Putna, ctitorie a lui Ştefan cel Mare.
Pe traseu te poţi bucura şi de alte obiective deosebite precum Biserica Arbore, satul Marginea, vestit pentru ceramica sa neagră, cea mai veche biserică din lemn din Europa, datând probabil din anul 1346 precum şi Chilia lui Daniil Sihastrul. Toate pot fi văzute într-o zi. O zi plină, de care îţi vei aduce aminte cu drag.
Satul Marginea
Biserica veche de la Putna, ctitorie a lui Dragoş Vodă 
Vechea biserică de lemn de la Putna, cea mai „bătrână” din Europa?
Impresii despre biserica veche de la Putna. Amplasată într-un cimitir, foarte aproape de mănăstirea Putna, vechea biserică de la Putna are un aer misterios și puțin înfricoșător cu silueta ei modestă ivindu-se printre cruci. Era pustiu când am ajuns, vântul șuera ușurel printre crengile copacilor şi printre crucile vechi, era înnorat, ce mai, atmosferă de film clasic…englezesc. Dar se potriveşte cumva cu istoria locului, veche, nealterată, autentică. A noastră, a românilor. Aşadar, vechea biserică de la Putna a fost ridicată la Volovăţ, la porunca lui Dragoş-Vodă, un voievod originar din Maramureş, în timpul unei campanii împotriva tătarilor. După mai mult de 120 de ani, Ştefan cel Mare a mutat biserica, în 1468, la Putna, unde se află şi în zilele noastre, când aceasta a devenit subiect de mândrie: este considerată cea mai veche biserică de lemn din Europa. Din lemnul de stejar din care sunt construiţi pereţii au fost luate probe de către doi cercetători, unul român și un suedez, iar rezultatele testelor de datare au arătat că arborii au fost tăiaţi între anii 1345-1346. Biserica este construită sub formă de navă dreptunghiulară din bârne de stejar cioplite şi îmbinate prin metoda “căţei”, după tipicul caselor ţărăneşti din zonă și nu are turlele “consecrate”. Are însă două cruci de fier pe acoperişul din ţiglă şi o alură de casă veche ţărănească. Plecând cu regretul că nu am putit vizita bisericuţa veche de la Putna şi pe interior, am remarcat speranța destul de mică de viață a celor mai mulţi dintre cei care și-au găsit odihna veşnică aici și unele cruci în culori vesele, care amintesc cumva de cele de la Săpânța.
Mănăstirea Putna, prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare
Turnul Tezaurului, Mănăstirea Putna (sus)
Mormântul lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna
Pe urmele lui Ștefan cel Mare, la Putna
Despre Mănăstirea Putna. Mihai Eminescu a spus despre Mănăstirea Putna că este “Ierusalimul neamului românesc”. Mănăstirea Putna este aşadar un loc pe care fiecare dintre noi ar trebui să-l viziteze şi să-l preţuiască, fiind un loc de întâlnire a istoriei şi credinţei cu statornicia şi speranţa. Cea mai mare mănăstire ctitorită de Ştefan cel Mare, păzită de ziduri puternice de apărare, Mănăstirea Putna are un aer cazon, aşadar destul de auster, pe măsura rolului de necopolă domnească pe care i l-a acordat marele Voievod. Cum pătrunzi de poarta grea a Mănăstirii Putna, parcă păşeşti înapoi în timp, în vremurile lui Ştefan cel Mare și parcă istoria prinde viaţă. Mănăstirea Putna este un loc deosebit, care te emoţionează şi te face să te simţi mândru că aparţii uni astfel de loc, chiar dacă te-ai născut la sute de kilometri depărtare!
O scurtă istorie a Mănăstirii Putna
Mănăstirea Putna a fost ridicată de Ştefan cel Mare începând cu iulie 1466, pe un teren cumpărat de la o familie de localnici. Voievodul moldovean cucerise, cu jumătate de an înainte, Cetatea Chilia. Construcția mănăstirii Putna s-a finalizat probabil până la finele anului 1469, însă expediţiile întreprinse de voievod în Transilvania pentru lichidarea lui Petru Aron şi raidurile insistente ale tătarilor au întârziat sfințirea lăcașului de cult până la 3 septembrie 1470. Concepută ca necropolă domnească, Mănăstirea Putna a beneficiat de atenția și vizitele frecvente ale lui Ștefan cel Mare, care se pare că obișnuia să înnopteze uneori aici, în apartamentele sale domneşti. În timpul campaniilor, Ştefan cel Mare venea cu oastea sa în apropierea mănăstirii prevăzute cu ziduri de apărare. Ştefan cel Mare a făcut daruri multe şi preţioase mănăstirilor pe care le-a ctitorit, iar Putna nu a făcut excepţie, ba din contra. Grija domnitorului nu a ferit Mănăstrea Putna de incendii, atacuri ale jefuitorilor şi distrugeri de-a lungul timpului. Încă de la apariţia sa, Mănăstirea a fost un centru cultural şi de învăţământ important, aici funcţionând mai multe şcoli. Urmele stapânirii habsburgilor se văd şi astăzi pe zidurile mănăstrii Putna, scrijelite „cu dărnicie” fără a ţine seama de istoria şi destinaţia acestui loc. Trebuie amintit că, totuşi, Mănăstirile Putna, Suceviţa şi Dragomirna sunt singurele care nu au fost expropriate şi desfiinţate în urma deciziei împăratului Iosif al II-lea din 1783, care a afectat însă alte schituri şi mănăstiri din zonă care au fost închise.
Singura clădire rămasă intactă din vremea Sfântului Voievod Ștefan este Turnul Tezaurului ( construit în anul 1481). În el au fost adăpostite, în vremuri tulburi, lucrurile de preţ ale acestui lăcaș de cult.
Chilia lui Daniil Sihastrul, locul ales de un sfânt
La aproximativ 1,2 kilometri de Mănăstrirea Putna, pe malul pârâului Vitău, se află Chilia lui Daniil Sihastrul, o mică grotă săpată în stâncă, unde cuviosul a dăltuit un paraclis, cu pronaos, naos si altar, iar dedesubt o chilie. Aici, Daniil Sihastrul a fost vizitat de Ştefan cel Mare, căruia i-a devenit duhovnic şi căruia i-a prezis că va urca pe tronul Moldovei, apoi că va birui împotriva turcilor.
De altfel, mănăstirea Putna a fost ridicată la sugestia lui Daniil Sihastrul, care şi-a petrecut o parte din viaţă la Voroneţ, unde a slujit şi fost şi înmormântat de altfel.
Daniil Sihastrul s-a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea oraşului Rădăuţi, într-o familie săracă, primind numele Dumitru la botez. La vârsta de 16 ani s-a călugărit şi a luat numele de David, apoi în timp s-a mutat pentru o vreme la chilia care-i poartă astăzi numele. Tradiţia populară spune că sihastrul Daniil a trăit în această chilie timp de 20 de ani.
Când să vizitezi Bucovina
Regiunea Bucovinei, una dintre cele mai frumoase din România, poate fi vizitată în orice anotimp, însă lunile mai-iunie, când natura “explodează”, sunt cele mai spectaculoase mai ales dacă sunteţi pasionaţi de fotografii. Vara, puteţi să vă bucuraţi de climatul mai răcoros din “Ţara Fagilor”, iar iarna, când dealurile molcome şi casele tradiţionale sunt îmbrăcate în zăpadă peisajele sunt de vis. Recomand petrecerea sărbătorilor de iarnă în Bucovina, pentru că se păstrează tradiţiile, ospitalitatea localnicilor este recunoscută iar bucatele sunt chiar deosebite!
Biserica Arbore
O bisericuță din patrimoniul UNESCO și o istorie tragică cu boieri
Ce să mai vizitezi în Bucovina. Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore datează din anul 1502, fiind construită cu rolul de a se servi ca necropolă ctitorului său, boierul Luca Arbore. Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai lui Ștefan cel Mare, a avut mult timp funcția de portar al Sucevei, învărtindu-se în cercurile cele mai înalte ale puterii până la moarte, când a fost acuzat de trădare și decapitat la ordinul lui Ștefăniță Vodă, căruia îi fusese tutore politic. Atât Luca Arbore cît și doi dintre fii săi au fost uciși de Ștefănoșă Vodă. Biserica din Arbore a avut și ea o istorie destul de crudă, rămânând aproximativ un secol fără acoperiș, motiv pentru care picturile sale interioare au avut de suferit.
Picturile murale ale Bisericii dn Arbore au fost deteriorate și în urma campaniei sultanului Suleiman Magnificul în Moldova din anul 1538. De altfel, din ansamblul de clădiri construite de boierul Luca Arbore s-a păstrat până în zilele noastre doar biserica, curtea boierească fiind distrusă de un incendiu.
Biserica din Arbore este inclusă în patrimoniul mondial al UNESCO alături de alte şase mănăstiri cu fresce interioare şi exterioare. Din grupul numit „Bisericile pictate din nordul Moldovei” introduse în patrimoniul UNESCO mai fac parte şi Mănăstirile Voroneţ, Humor, Probota, Moldovița, Pătrăuți și Suceava („Sf. Ioan cel Nou”) .
Turnul-clopotniță din piatră a fost ridicat în anul 1867. Biserica din Arbore este un loc destul de auster, de modest, liniștit și vechi, frumos prin pildele pe care le putem trage din istoria sa.
Citește partea a doua a materialului despre Bucovina, despre Mănăstirea Voroneț.
Despre cele mai frumoase atracţii turistice ale Bucovinei citeşte aici.
Sper că ți-a plăcut acest material (sau că ți-a fost de folos) și te aștept să ne fii alături pe Facebook ! Visează, iubește, călătorește!
Drum bun!
Satul Marginea:”fashion boutique”
Marginea: puteţi lua lecţii de olărit şi să vă realizaţi propriul vas de ceramică neagrăBiserica Arbore
Confirmări/Notificări