„Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri”, iată un crâmpei din poveștile lui Ion Creangă ce m-a urmărit în copilărie.

În pofida lui Mihail Sadoveanu și Al. Vlahuță care deplângeau starea de degradare a Cetății Neamț, eu mi-o închipuiam semeață, de necucerit, cu steagurile intacte pe vârful său de munte. În imaginația mea de copil, vulturii se roteau deasupra celor mai înalte metereze, zidurile sale erau de netrecut, iar un râu vijelios înconjura Cetatea Neamțului mai ceva ca un șanț de apărare.

În realitate, Cetatea Neamț abia se zărește de jos, de la baza dealului semeț pe care este amplasată, iar râul Neamț, botezat de localnici Ozana, curge lin la câteva sute de metri depărtare, într-o vale banală.

neamt cetate

Dar dezamăgirea se oprește aici, drumul pe dealul împădurit până la intrarea în cetate îți solicită destul de serios musculatura. Oare cum ar fi să cari după tine armura și tot armamentul din dotare în timp ce de sus se trage asupra ta? Ajungând la baza cetății, te impresionează podul arcuit și grațios susținut de piloni, dar intri cumva în gardă, căci nu prea știi la ce trebuie să te aștepți de după zidurile sale. După ce parcurgi podul suspendat pe 11 piloni înalți de piatră, și treci cu bine și de “capcana șoarecilor”care ți se întinde la picioare, te întâmpină stema Moldovei cu al său cap de bour deasupra porții de intrare. Apoi pătrunzi în incinta Cetății Neamț, care te așteaptă impecabil renovată și începe să-ți “gâdile orgolilul”.

cetatea neamtului cuib de vulturi

cetatea Neamtului intrare

Prea multe secole în părăsire, Cetatea Neamț reușește să te conducă astăzi într-o autentică atmosferă medievală. Nu ai decât să vizitezi Sala armurilor medievale, Sala Armelor, Sala de Sfat ṣi cea de Judecată, Camera Pârcălabului, Monetăria, bucătăria, Camera proviziilor sau Camera Domnințelor ca să faci câțiva pași înapoi în timp.

stefan cel mare cetatea neamtului

cetatea neamtului camara

bucataria cetatea neamtului

Cetatea Neamț are toate ingredientele unei autentice cetăți medievale, ziduri groase de până la trei metri, bastioane și metereze, temnițe și culoare ascunse…Merită vizitată, a rezistat vicisitudinilor vremurilor și acum a renăscut din cenușă pentru a ne da nouă bucuria redescoperirii istoriei și dovada că lucrurile se pot schimba și în bine!

curte exterioara cetatea neamtului

curte interioara cetatea neamtului

Legendele cetății Neamț

Informațiile oficiale spun că au fost aproximativ 50 de bătălii la Cetatea Neamț, că nu a fost niciodată cucerită prin luptă, dar că a fost predată de trădători. Sunt și multe legende de care se leagă numele Cetății Neamț, cele mai cunoscută fiind “Muma lui Ștefan cel Mare” și cea cu răzeșii care au rezistat puternicei oștiri a lui Sobieski. Nu lipsesc nici istoriile sau relatările cu tunelurile subterane săpate în munte care ajungeau din curtea Cetății mult mai departe de baza dealului Culmea Pleșu sau cea a fântânii din curtea interioară săpată de ostatecii turci. Podul pe piloni și legenda fântânii sunt două aspecte ale Cetății Neamțului care mă duc cu gândul la Cetatea Corvinilor.

Ridicată de Petru I Mușat și consolidată și mărită de Ștefan cel Mare, Cetatea Neamț te copleșește cu istoria sa bogată și complicată. Plimbarea prin micuța sa curte interioară și prin camerele muzeului pe care-l găzduiește te poartă înapoi în necunoscutul istoriei și chiar în intimitatea domnitorilor moldoveni. Acum știu că ești curios! În Cetatea Neamț vizitezi nu doar sala de arme, capela și pușcăria ci și sala de mese, bucătăria și chiar dormitorul domnesc. Nimic nu mai e neglijat și lăsat la voia întâmplării, sunt informații pentru oricine are ochi să ia aminte.

Apărată când de armate bine echipate când de o mână de răzeși, Cetatea Neamț nu s-a predat nici ungurilor, nici turcilor sau tătarilor, nici polonezilor. O singură dată și-a deschis porțile, fără de luptă, în fața unui domnitor ce nu era de-al locului: Mihai Viteazul, domnitorul care a făcut prima unire, în anul 1600.

cetatea neamtului pod suspendat

cetate neamt inside

neamt cetate neamt

Scurtă istorie a Cetății Neamț

Cetatea Neamț a fost construită în timpul lui Petru Mușat (1375-1391), în perioada consolidării statului medieval Moldova. Prima sa atestare documentară datează din 1395, anul în care Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, emite, înainte de a fi înfrânt de oștile lui Ștefan I Mușat la Hindău, un act de cancelarie “Ante Castrum Nempch”.

Cetatea Neamț a rezistat, în anul 1395, sub domnia lui Ștefan Mușat, atacului trupelor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg.

Cetatea Neamț cunoaște perioada sa de glorie în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, domnitor care a întărit și fortificat cetățile vechi și a construit altele noi. La Cetatea Neamț, Ștefan cel Mare a ordonat supraînălțarea zidurilor, construirea celor patru bastioane din curtea exterioară și a podului curbat susținut pe piloni de piatră.

Zidurile groase de trei metri ale vechiului fort ridicat de Petru I Mușat au fost înălțate până la 20 metri, iar în jurul cetății s-a săpat un nou șanț de apărare, adânc de 10 m și lung de 25 m.

Porțiunea dintre zidul exterior și ultimul pilon se ridica, izolând astfel cetatea a cărei intrare se închidea cu o punte în cumpănă, care se ridica și cobora cu ajutorul lanțurilor. Tot pe timpul lui Ștefan ce Mare s-au construit și corpurile de clădiri din curtea interioară, casele domnești și locuința domnitorului, biserica, magaziile, locuințele și atelierele meșteșugarilor.

cetate neamt inside

Sub domnia lui Ștefan cel Mare, Cetatea Neamț a respins, în anul 1476, atacul lui Mahomed (Mehmet) al II-lea Fatih, cuceritorul Constantinopolului, care se afla în fruntea unei armate de 200.000 de oameni.

Rolul cetăților moldovene scade pe măsură ce dominația otomană se instaurează iar tehnica de luptă se perfecționează. Astfel, la finele primei domnii a lui Petru Rareș (1538), țara a fost ocupată, fără lupte, de către turci, în urma trădării unei părți a boierimii, iar rolul cetății s-a diminuat foarte mult. Pentru a înfrânge rezistența locală, turcii i-au cerut lui Alexandru Lăpușneanul, aflat la a doua domnie (1564-1568), să distrugă cetățile. Cetatea Neamț suferă distrugeri parțiale în 1564 dar este refăcută de Ieremia Movilă, care stabilește aici o garnizoană.

Biserica cetatea neamtului

În timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), cetatea a fost întărită, fiind înființată în cetate o mănăstire pe care a pus-o sub “aripa” Mănăstirii Secu.

În 1650, când Moldova a fost prădată de tătari, domnitorul Vasile Lupu și familia sa s-au refugiat în Cetatea Neamț, unde și-au adăpostit și averea.

Între anii 1662 și 1672, sub domnia lui Dabija-Vodă, în cetate a funcționat o monetărie în care s-au bătut bani de aramă.

În anul 1686, în cetate a fost adăpostită Domnița Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, văduva hatmanului cazac Timus Hmelnitki, care a fost prădată și ucisă aici de o ceată de cazaci care bântuiau prin țară pentru a jefui.

cetate neamt turn

În anul 1691, un număr de 19 plăieși din Cetatea Neamț rezistă, timp de patru zile, asediului armatei polone conduse de regele Ioan Sobieski. Pentru a putea intra în cetate, aghiotanții regelui polon au ticluit o scrisoare falsă, întărită cu o pecete domnească, prin care “domnitorul” cerea deschiderea porților în fata cuceritorilor. Plăieșii s-au supus ordinului, pe care-l considerau venit de la domnitor, dar au pus condiția să fie lăsați liberi. Sobieski a acceptat, dar a rămas surprins când a văzut că pe poarta cetății au ieșit doar șase plăieși, care ajutau trei răniți.

Mihail Racoviță încearcă în 1716 să refacă Cetatea care nu a mai avut rol de fortăreață, căci în 1718 turcii i-au ordonat să o dărâme.

Știați că?

Cetatea Neamț, unul dintre obiectivele de neocolit din Moldova, făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, odată cu apariția pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale din Moldova a fost pus la punct de Ștefan cel Mare.

Situată pe vârful cel mai înalt al Culmii Pleșului, Cetatea Neamț străjuia Valea Moldovei și cea a Siretului, păzind și drumul comercial care venea din Transilvania.

Numele “Neamț” provine, probabil, de la hidronimul râului Neamț, cunoscut în această zonă drept Ozana, devenită celebră din poveștile lui Creangă. Unii cărturari consideră că etimologia cuvântului “neamț” este slavă, el însemnând “tăcut”, “liniștit”, “mut”.

În monetăria de la Cetatea Suceava dar și în cea din Cetatea Neamț au fost tipăriți atât șilingi cu numele lui Eustatie Dabija cât și șilingi/sloți polonezi sau baltici, contrafăcuți. Se pare că aici a funcționat, până în anul 1672, o monetărie clandestină.

Cum ajungi la Cetatea Neamț

Cetatea Neamț se află la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț, fiind amplasată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului. Cetatea Neamț se află la 50 de kilometri de Piața Neamț, capitala județului Neamț.

Sper că ți-a plăcut acest material, că te-a făcut să visezi și te-a motivat pentru următoarea călătorie! Visează, iubește, călătorește. Drum bun!

http://

Pin It on Pinterest

Share This