Deși e în patrimoniul UNESCO, este bine conservată, are propriile povești și o istorie veche și interesantă, nu sunt mulți cei care știu de Cetatea țărănească fortificată de la Câlnic, din apropiere de Alba Iulia și mai puțini îi trec pragul.

Dacă iubești istoria, cetățile vechi și misterioase și nu ai ajuns la Câlnic, atunci e timpul să-ți faci drum pe aici și cred că nu-ți va părea rău.

Impresii de la Câlnic. Am ajuns la Câlnic într-o zi toridă de vară și micuțul sat pierdut între dealurile line picotea ca un bătrân după ora prânzului. Iar cetatea Câlnic nu da niciun semn că ar avea alte obiceiuri,  stătea moleșită în soarele arzător care parcă îi distorsiona conturul. Cele două rânduri de ziduri de apărare, din piatră bătută de ploi și vânt, contraforturile, turnulețele, bastioanele și apoi…porțile închise îi amplifică imaginea ușor dramatică, de ilustrație din cărțile de istorie medievală pe care i-o inspira Cetatea Câlnic.

În afara zidurilor, din sat, cetatea de la Câlnic pare destul de neprimitoare, are un gen de sobrietate descurajantă pentru eventualii vizitatori. Însă situația s-a schimbat odată ce i-am trecut porțile și am pătruns prin coridorul cu „tavan deschis”,  barbacana cu bârne de lemn, lungă și umbroasă, după care mă aștepta supriza. La capătul… tunelului parcă am ajuns brusc într-un alt film, cu un scenariu din care lipsea arșița zilei, dar intrau în lumina reflectoarelor umbra, răcoarea, florile, arborii și arbuștii. Am schimbat decorul, dar acțiunea se petrecea tot la umbra unor ziduri care deapănă istorii misterioase de peste 750 de ani.

Regivorată de umbră și de moliciunea ierbii crude, mi-am dat repede seama că prima impresie  asupra micuței cetăți a fost greșită, și am început să o cercetez mai pe îndelete. Mi-au atras privirea fântâna, accesoriu vital și nelipsit oricărei incinte fortificate medievale care se respectă, ferestrele micuțe și tăcute și turnul cam stingher de deasupra porții de intrare. Normal că mai întâi de toate am urcat sus în turn. Scările sunt cam abrupte, întunecoase și foarte strâmte, sunt obișnuite să solicite și atenția și musculatura picioarelor vizitatorilor. E bine să fii atent și la urcarea și la coborârea din turn, scările de lemn devin tot mai strâmte pe măsură ce urci către vârf. Scările și podeaua din lemn scârțăie de zor, dar masivul clopot de sus stă tăcut și nemișcat. Oare cum vibra aerul când clopotul vestea sosirea inamicilor, în cât timp se mobilizau oamenii, căți se strângeau încurtea cetății când dangănul anunța ceva important? Sus, în turn, nu te așteaptă o imagine din cale afară de impresionantă, vezi satul și casele sale micuțe, dealurile și tot peisajul înconjurător, dar ai cetatea Câlnic la picioare și nu e puțin lucru, căci aceasta are cel puțin 743 ani!

O cetate diferită

Cetatea Câlnic este diferită, pentru că nu domină zona de pe cel mai înalt deal, așa cum sunt de obicei vechile cetăți medievale sau bisericile fortificate sau cetățile țărănești, plus că îi lipsesc turnulețele crenelate și elementele decorative care să o înfrumusețeze. Iar biserica sa nu e nici pe departe impozantă, nu are vitralii meșteșugite și altare vechi și exponate deosebit de valoroase, cel puțin eu nu le-am văzut. Asta nu înseamn că nu e importnată, ba in contră, este una dintre cele mai vechi și mai bine consevate cetăți fortificate din țară.

Cetatea Câlnic este singura din ansamblul celor șapte biserici fortificate săsești din Transilvania incluse în patrimoniul UNESCO care a fost ridicată cu scopul de a servi ca locuință nobiliară, pentru o familie de sași. Alături de Câlnic, în patrimoniul UNESCO sunt și satele cu biserici fortificate din Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Biertan și Valea Viilor.

Cum ajungi la Câlnic

Din Sibiu mergi pe DN1/DN7/E68/E81 parcurgi 50 km în aproximativ 45 minute până la cetate sau pe autostrada A1 cu ieșire la Cunța și apoi urmezi DN1/DN7/E68/E81. Acest ultim  traseu pe autostradă este un pic mai lung, are aproximativ 60 km, dar e mai rapid, fiind mai puțin aglomerat.

De la Sebeș sunt 14 km. Ajungi din Sebeș la Câlnic prin DN1/DN7/E68/E81 şi DJ106F. Dacă vii de la Alba Iulia, evident mai punem cei 16 km până la Sebeș prin DN1 în aproximativ 25 minute.

Istoria unui monument UNESCO

Istoria cetății Câlnic. Un document care datează din anul 1269 atesta înnobilarea lui Cheel, greav sas (primar) din Câlnic, ca recompensă a bravurii pe câmpul de luptă. Curând, începe construcția cetății Câlnic, cu scopul de a fi reședința familiei nobiliare a greavului de Câlnic.

În prima etapă a construcției, în perioada 1270-1300, au fost ridicate  donjonul înalt de 14 metri, zidul inelar pe care era un drum pentru străjeri, cu o consolă din lemn (care nu mai există) și o capelă, în curtea interioară. Sistemul defensiv al cetății Câlnic, format din zidul de patru metri înălțime, un turn de apărare și turnul porții era completat de un șanț cu apă, peste care se trecea pe o hersă (grilaj mobil). Accesul la locuința nobiliară din donjon se făcea cu ajutorul unei scări mobile. Cum o fi fost oare să ridici în fiecare seară scara mobilă și să speri că nu va fi nevoie să o „deranjezi” până dimineața?

În 1430, familia nobililor saşi pleacă din Câlnic, Cetatea fiind vândută comunității locale. Țăranii au demarat, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, a doua etapă de construcție, care îi conferă cetății aspectul tipic al fortificațiilor sătești ale saşilor, așa numitele biserici fortificate. Se realizează astfel zidul exterior cu metereze și contraforturi, se întărește turnul porții cu barbacana (construcție de apărare), se ridică și ultimul etaj al donjonului care a fost transformat în turn de apărare. Apar și câteva cămări pentru proviziile necesare vremurilor grele.

După 1700, Cetatea Câlnic își pierde rolul militar și devine depozit de hrană, loc pentru sărbători dar și centrul spiritual al saşilor din localitate.

În 1999, edificiul a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

 Satul Câlnic a fost atestat documentar undeva pe la jumătatea secolului al XIII-lea, fiind condus de unguri și de saşi, de la care și-a preluat și numele, respetiv Kellenk în dialect săsesc sau Kelnek în cel maghiar.

Sper că ți-a plăcut acest material sau că ți-a fost de folos. Te aștept să fii alături de noi pe Facebook ! Visează, iubește, călătorește. Trăiește la maxim, alături de noi!

Drum bun!

Cetatea Câlnic în imagini, mai jos.

Biserica evanghelică 

Pin It on Pinterest

Share This