Drumul către Sâmbăta de Jos curge lin într-o singură direcție, munții Făgăraș te atrag ca un magnet. Nici nu ai nevoie de indicatoare, totul e să mergi către ei, cei mai înalți munți ai țării. Apoi, la un moment dat, printre fânețe și lanuri de grâu și porumb, apar și primele indicatoare către Mănăstirea Brâncoveanu, fii cu ochii pe ele!

drum-sambata-fagaras

Despre Palatul Brukenthal din Sâmbăta de Jos. Sâmbăta de Jos se află la aproximativ 25 de kilometri de Cârța, unde se află vestita abație cisterciană și la 15 km de Cetatea Făgărașului și am decis că pe drumul către mănăstirea Brâncoveanu trebuie să vedem Palatul Brukenthal. E cea de-a treia clădire din țară care își leagă numele de familia Brukenthal, după Muzeul Brukenthal din Sibiu și Palatul Brukenthal din Avrig. Am ajuns relativ ușor la acest fost palat construit de Jozef, fratele baronului Samuil de Brukenthal, în perioada 1750-1760.  Citisem că solida clădire făcea parte, în zilele sale de glorie, dintr-un complex de creștere a cailor lipițani, o herghelie, avea 36 de camere mobilate și decorate cu piese aduse de la Viena, beciuri mari și niște pereți foarte groși.

La capitolul glorie de altădată, palatul Brukenthal stă bine, dar starea sa din prezent este deplorabilă. Practic, nu ai ce vizita aici, poate fi chiar periculos să te aventurezi.

Castelul Brukenthal este pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010, fiind administrat din anul 2002 de Regia Națională a Pădurilor Romsilva. În apropierea ruinelor palatului se află una dintre cele mai renumite herghelii de cai din țară, proprietatea aceleiași regii.

Trecem pe lângă herghelie, întristați de soarta fostului palat, și ajungem în Sâmbăta de Sus. Aici se află, teoretic, un alt obiectiv de vizitat, Palatul lui Constantin Brâncoveanu. De fapt, e locul unde a fost odată palatul domnitorului muntean. A fost construit, la începutul secolului al XVIII-lea, ca loc de refugiu pentru el și familia și se presupune că ar fi fost ultimul dintre palatele ridicate de domnitorul muntean. În prezent, a mai rămas în picioare doar o poartă goală. Ca niște ochi lipsiți de lumină, poarta te conduce către…nicăieri, atmosfera este și mai tristă ca la Palatul Brukenthal. Fotografia este grăitoare.

palat-brancoveanu-sambata-de-sus

La mănăstirea Sâmbăta de Sus, cunoscută și sub numele de Mănăstirea Brâncoveanu. Din parcarea mărginită de tot felul de tarabe, trecem pe sub poarta de lemn și pășim pe aleea lungă, mărginită de flori, care ne conduce către mănăstire. Am pătruns pe sub bolțile puternice, unde am citit despre istoria lăcașului de cult și apoi am pășit parcă într-o altă lume.

manastrea-brancoveanu-sambata

sambata-de-sus-brancoveanu

Curtea mănăstirii era plină de flori, coloanele zvelte ale construcțiilor în stil brâncovenesc parcă fac legătura între cer și pământ, liniștea e profundă și parcă și ecourile toacăi se sting repede. Iar Făgărașii maiestuoși din fundal îți dau un sentiment de siguranță, de liniște. Mănăstirea Brâncoveanu este un loc unde te energizezi rapid și asta nu se întâmplă în mod special datorită aerului tare de munte.

sambata-de-sus-manastire-brancoveanu

curtea-manastirii-brancovveanu-sambata-de-sus

În pofida atmosferei liniștite și păcii care domină lăcașul de cult în prezent, istoria Mănăstirii Brâncoveanu, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, nu a fost lipsită de violență și distrugere. Dar astăzi te întâmpină cu brațele deschise, parcă vrea să te ocrotească, așa cum face masivul Făgăraș cu acest loc. Academia, unde te poți caza, pârâul Sâmbăta, izvorul părintelui Arsenie Boca și iazul completează lista cu „obiectivele” locului, care fac din complexul monahal un loc de pelerinaj pentru mii de oameni.

Peștera părintelui Arsenie Boca. În apropiere, la aproximativ 10 kilometri, se află și peștera părintelui Arsenie Boca, cel care a fost primul stareț al mănăstirii. Poate fi vizitată, dar puține sunt indicatoarele care să te ghideze către ele. La un moment dat, drumul, marcat cu triunghi roșu, devine greu, trebuie urci versantul stâncos care devine aproape vertical. Oricum, se pare că nu era vremea să ajungem acolo, o ploaie torențială însoțită de rafale de vânt ne-a grăbit pașii către prima pensiune întâlnită. Era de fapt o păstrăvărie, unde ne-am adăpostit de ploaie în timp ce am gust din cel mai bun păstrăv. Către seară, ne-am continuat apoi drumul către casă, și așa s-a sfârșit o zi plină prin Țara Făgărașului. După cum ți-ai dat seama, mai sunt de văzut și povestit de prin aceste locuri, când va sosi momentul o voi face.

manastirea-brancoveanu

Scurtă istorie a Mănăstirii Brâncoveanu

Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, unde viaţa monahală s-a bucurat de sprijinul voievozilor, boierilor și dregătorilor avuți, mânăstirile şi schiturile din Țara Făgărașului au fost modeste. Au fost ridicate de călugări și preoţi cu ajutorul enoriașilor, în apropierea satelor, fiind mai degrabă schituri decât mănăstiri.

manastirea-brancoveanu-sambata-sus

– În anul 1654, satul şi moşia din Sâmbăta de Sus intră în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, bunicul lui Constantin Brâncoveanu. Se spune că a acest boier din sudul Carpaţilor a construit o bisericuţă din lemn pe valea pârâului Sâmbăta, probabil pentru călugării sihaştri de aici.

fantana-izvorul-tamaduirii-manasturea-brancoveanu

-Fântâna Izvorul Tămăduirii, cel mai vechi loc de aici, atestat în 1500, pare a fi motivul principal pentru amplasarea mânăstirii în Poiana Braniştii.

-În jurul anului 1696, vechea biserică a fost refăcută din piatră şi cărămidă de către domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), menţionat în documente drept cel mai vechi dintre ctitorii mânăstirii de la Sâmbăta de Sus.

-Pe 15 august 1714,  la aniversarea celor 60 de ani ai domnitorului, la Constantinopol are loc martiriul său și al celor patru fii: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi al ginerelui său, sfetnicul Ianache.

brancoveanu-monastery

-Mânăstirea a avut din păcate aceeaşi soartă ca şi cea a ctitorului ei. În vara anului 1761, generalul austriac Bukow a dispus desfiinţarea mănăstirilor din zonă, iar în Făgăraş ordinul a fost executat de contele Nicolae Bethlen, în luna iunie  a aceluiași an.

manastirea-brancoveanu-sambata-de-jos

-Mânăstirea Sâmbăta de Sus a fost cruţată de distrugere la 1761, foarte probabil la intervenţia familiei Brâncoveanu, proprietara moşiei şi satului Sâmbăta. A rămas singura mânăstire ortodoxă din Ţara Făgăraşului,.

-Însă în 12 decembrie 1782, Curtea de la Viena dispune desfiinţarea tuturor acelor ordine de călugări şi călugăriţe care duc numai viaţă contemplativă, nu se implică efectiv în viața comunității.

curtea-manastirii-brancoveanu-sambata

-Mânăstirea a fost distrusă cu tunurile în noiembrie 1785. Având ziduri solide, biserica nu a putut fi demolată ci avariată. A rămas însă în ruină aproape un secol şi jumătate, când au început să-i crească arbori pe ziduri.

-Biserica mănăstirii a fost restaurată în anul 1928 de mitropolitul Nicolae Bălan, considerat cel de-al doilea ctitor.

poarta-intrare-sambata

-Între 1985 și 1993 au loc lucrările de construcție a chiliilor, paraclisului închinat Sfinților martiri Brâncoveni ( martirizați în anul 1992). Mai multe detalii pe site-ul mănăstirii, aici.

academia-sambata-de-sus

Cum ajungi la Mănăstirea Brâncoveanu

Accesul rutier se face de pe DN1/E68 Braşov-Sibiu. De la Făgăraș sunt 10 km până în comuna Voila, iar până în satul Sâmbăta de Sus, trecând prin Sâmbăta de Jos, sunt 20 de km.

http://

manastirea-sambata

Sper că ți-a plăcut acest material și/sau ți-a fost de folos.Te aștept pe Facebook, Like &Share ori de câte ori  ți-a plăcut un articol sau o fotografie! 🙂

Visează, iubește, călătorește!  Drum bun!

sambata-de-sus

manastirea-sambata-de-sus-2

peisaj-fagaras

 

Pin It on Pinterest

Share This