Nordul Moldovei însemnă tradiții respectate, ospitalitate și peisaje deosebite, dar a intrat în atenţia turiştilor în primul rând datorită lăcaşelor sale de cult unice, în principal a bisericilor pictate. Cu o arhitectură specifică, deschizătoare de drumuri şi mai ales cu fresce unice, bisericile şi mănăstirile din nordul Moldovei merită vizitate, indiferent dacă au fost introduse sau nu în patrimoniul UNESCO.
Bisericile au fost fondate ca locuri de veci pentru familiile voievozilor și a boierilor bogați, unele dintre ele fiind înconjurate cu ziduri de apărare căci vremurile medievale erau tulburi. Pentru că fiecare dintre pictori a interpretat scenele din cărțile sacre într-un mod personal, ușor diferit, deși respectând canoanele ortodoxe, bisericile din Moldova sunt unicate. Culorile și nuanțele folosite sunt și ele unice, caracteristice fiecărui lăcaș de cult, astfel că se poate vorbi nu doar de celebrul albastrul de Voroneț, ci și de verdele-roșu de Sucevița, de galbenul de Moldovița, de roșul de Humor și de verdele de la Arbore.
Dintre zecile de lăcașe de cult medievale care există în Bucovina, opt biserici cu fresce exterioare au fost incluse în patrimoniul UNESCO. Șapte au fost introduse pe listă în anul 1993, una primind acceptul de la UNESCO în anul 2010.
Din grupul celor opt biserici pictate UNESCO din Moldova fac parte Biserica din Arbore, Mănăstirile Voroneţ, Humor, Probota, Moldovița, Pătrăuți și „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava. Acestora li se adaugă Mănăstirea Sucevița, inclusă pe lista patrimoniului cultural al UNESCO în 2010.
Toate au fresce exterioare remarcabile și au fost construite în perioada cuprinsă între finele secolului al XV-lea și jumătatea secolului al XVI-lea. Deși de inspirație bizantină, picturile de pe zidurile exterioare și interioare ale acestor lăcașuri de cult sunt autentice și prezintă scene complete din Biblie și din Sfintele Scripturi. Într-o epocă în care foarte puțini oameni știau să scrie și să citească, imaginile și scenele de pe fresce aveau menirea să le explice enoriașilor, foarte sugestiv, perceptele sfinte.
În timp ce compoziția unora dintre nuanțele folosite pentru picturi nu a fost încă descifrată, este remarcabil că armonia culorilor care însuflețesc pereții mănăstirilor se îmbină perfect cu peisaje rurale înconjurătoare. Bisericile se contopesc cu natura, cu peisajul înconjurător, par făcute să se înfrumusețeze unele pe altele.
Mai jos, lista cu bisericile pictate din Moldova incluse în patrimoniul UNESCO precum și o scurtă istorie pentru fiecare.
Biserica “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” (1502) din satul Arbore. Datează din anul 1502, fiind ctitorită de boierul Luca Arbore pentru a-i fi necropolă. Luca Arbore a fost unul dintre marii dregători de la curtea lui Ștefan cel Mare și a avut, mult timp, funcția de portar al Sucevei. A fost acuzat de trădare și decapitat la ordinul lui Ștefăniță Vodă, căruia îi fusese tutore politic. Biserica din Arbore a avut și ea o istorie destul de crudă, rămânând aproximativ un secol fără acoperiș, motiv pentru care și picturile sale interioare au avut de suferit, nu doar cele exterioare.
Picturile murale ale Bisericii din Arbore au fost deteriorate de intemperii dar și de campania din anul 1538 a sultanului Suleiman Magnificul în Moldova. Din ansamblul de clădiri construite de Luca Arbore a rezistat doar biserica, curtea boierească fiind distrusă de un incendiu.
*La exteriorul Bisericii din Arbore există o amplă absidă pentru masa pomenilor. Se admite că pictura bisericii Arbore datează din 1541, fiind opera pictorului Dragoș Coman. Printre scenele de pe faţada sudică sunt de menţionat “Asediul Constantinopolului” ,“Drumul Magilor “şi “Judecata de Apoi”. Ansamblul de fresce de pe fațada de apus este considerat cel mai bine realizat dintre toate picturile de pe vremea lui Ștefan cel Mare.
Arbore este o biserică micuță, modestă, cu o istorie deosebită prin dramatismul său și prin faptul că a reușit să supraviețuiască. Dar tocmai acesta este farmecul său, este foarte autentică, așa modestă și bătută de vremuri, ploi și vânt.
-Cum ajungi la Biserica Arbore. Mănăstirea se află în comuna Arbore, la 31 km de Gura Humorului, prin DN 2 E și la 38 km de Suceava, prin prin DJ178A și DJ178D.
– Mănăstirea Probota ( 1530). Este ctitorie a voievodului Petru Rareș și are hramul Sfântul Nicolae. Cu o arhitectură reprezentativă pentru Moldova secolului al XVI-lea, biserica Mănăstirii Probota fost construită din piatră brută, fiind finalizată în 1530, după doi ani de lucrări. Mănăstirea Probota se află la aproximativ 300 de metri de o veche biserică ridicată de Ștefan cel Mare ( ca necropolă pentru mama sa, Oltea, biserică distrusă de o alunecare de pământ). Picturile murale sunt realizate în perioada 1532-1534.
Biserica Mănăstirii Probota are pereții foarte groși, fiind întărită de șapte contraforturi, iar pridvorul are ferestre de inspirație gotică. După moartea lui Petru Rareș, Doamna Elena și trei copii ai săi au dispus, în anul 1550, împrejmuirea bisericii cu un zid gros de incintă. Zidul are o înălțime de șase metri și o grosime de aproximativ un metru. În partea de sud a incintei au fost construite Casa Domnească și edificiile mănăstirești: trapeza, chiliile, cuhnia.
Zidurile au trei turnuri de apărare pe latura estică, mănăstirea semănând astfel cu o cetate medievală, mai ales că are și creneluri și metereze.
*În Mănăstirea Probota sunt mormintele domnitorilor Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Ștefan Rareș (1551-1552), cel al Doamnei Elena Rareș și ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei.
-Cum ajungi la Mănăstirea Probota. Este situată în localitatea Probota, județul Suceava, la 5 km de orașul Dolhasca, la 49 km de Botoșani (prin DJ208C și DJ208I) și 50 km de Suceava ( prin DJ208A și DJ208S).
Mănăstirea Voroneț ( 1488). Are hramul Sf Mare Mucenic Gheorghe și este ctitoria lui Ștefan cel Mare. Supranumită “Capela Sixtină a Estului”, Voroneț este cea mai celebră mănăstire din România, iar albastrul său unic a devenit un mic brand național. Voroneț este comparată adesea cu una dintre operele magistrale ale lui Michelangelo, “Capela Sixtină” cupola pictată a Palatului Papal al Vaticanului din Roma ( realizată între 1472 și 1488). Voroneț fost construită în anul 1488, la dorința lui Ștefan cel Mare, într-un timp record chiar și pentru vremurile noastre, în doar trei luni și trei săptămâni. A fost ctitorită pe locul unui schit vechi din lemn, la sugestia lui Daniil Sihastru, primul stareț al mănăstirii. Cripta lui Daniil Sihastru este în pronaosul mănăstiri Voroneț.
-Dacă picturile interioare i se datorează lui Ștefan cel Mare, frescele exterioare ale Voroneţului datează din timpul domniei lui Petru Rareş. Picturile care impresionează prin calitatea execuției și prin albastrul “de Voroneț”, nuanță realizată cu un pigment necunoscut, sunt considerate cel mai reuşit ansamblu al artei feudale moldoveneşti. Frescele exterioare au fost realizate în anul 1547, atunci când s-a construit și pridvorul închis de pe latura vestică a mănăstirii. Dintre picturile din interior, atrag atenţia mai ales “Cina cea de Taină”, “Spălarea picioarelor”, “Patimile” şi tabloul votiv al domnitorului Ştefan cel Mare.
-Scena”Judecăţii de Apoi“, desfăşurată pe întreg peretele vestic al mănăstirii, este cea care, alături de albastrul de Voroneț, a făcut lăcașul de cult celebru în lume.
*Impresionantă și deosebit de sugestivă, scena “Judecăţii de Apoi” nu este întreruptă de nicio deschidere a vreunei uşi sau ferestre, fiind desfășurată pe cinci planuri orizontale. Catapleasma aurită din lemn de tisă și ușile de la altar au și ele o mare valoare artistică. În plus, Voroneț este una dintre puținele mănăstiri care își păstrează arhitectura originală.
-Cum ajungi la Voroneț. Mănăstirea Voroneț se află la patru kilometri de Gura Humorului, pe DJ 177D.
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava ( 1514). Construcția bisericii Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava a fost demarată în anul 1514 de către fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Orb (1505-1517) și a fost finalizată de Stefăniță (1517-1527) , fiul lui Bogdan, în anul 1522. Clădirea este impunătoare, urmând stilul bisericilor lui Ștefan cel Mare, în plan triconc, cu pridvor, pronaos, naos și altar. Este de remarcat asemănarea (ca formă și stil) cu Mănăstirea Neamț. Până după secolul al XVII-lea, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou a fost reședința mitropoliților Moldovei, lipsindu-i încăperea mormintelor. În biserică sunt moaștele Sfântului Ioan cel Nou, cel martirizat la Cetatea Albă, în anul 1332.
Biserica mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou, înconjurată de ziduri groase cu opt contraforturi, a fost pictată în frescă în interior și exterior în 1534, în timpul domniei Voievodului Petru Rareș. Din fresca exterioară se mai păstrează “Acatistul Maicii Domnului”, patru scene din “Parabola Fiului risipitor”, “Arborele lui Ieseu” încadrat de filozofii antici și “Asediul Constantinopolului”, toate pe latura sudică. Sunt remarcabile și picturile interioare, în Altar fiind reprezentate Maica Domnului,” Învierea lui Lazăr”, iar în naos calota turlei este înnobilată de Pantocrator. În turlă e scena impresionantă a Liturghiei divine cu cortegiile de îngeri, Profeții și Apostolii.
*Biserica este înconjurată de ziduri întărite cu contraforturi, iar sub cornișă apar, mai vesele, ocnițele de diferite culori. Cupola este și ea din țiglă policromă. De remarcat faptul că la Mănăstirea Sfântul Ioan din Suceava s-au reluat planurile arhitecturale de la mănăstirile Putna și Neamț. Mănăstirea se află pe Strada Ion Vodă Viteazul Nr 2 din Suceava.
Biserica Sf. Cruce din Pătrăuţi ( 1487). Micuța biserică a fost ctitorită de către Ștefan cel Mare, în 1487, și are hramul „Înălțarea Sfântei Cruci”. Este cea mai veche biserică construită în stil moldovenesc și se consideră că are cea mai veche pictură interioară şi exterioară din Moldova. Biserica a fost pictată la exterior doar pe peretele de apus, în jurul portalului gotic de intrare, scena fiind înfricoșătoarea „Judecată de Apoi”. Scena „Judecata de Apoi” de la Pătrăuţi este monumentală pentru că redă războiul dintre îngeri şi demoni. Demonii încearcă să încline balanţa către iad, dar fără succes, ceea ce aduce speranță oamenilor judecați. Balanţa este mai grea către rai, ca un îndemn la speranță pentru cei aflaţi în faţa bisericii, care au şansa să pornească pe drumul cel bun.
*Biserica Sf. Cruce din Pătrăuţi, construită din piatră de râu, este ca mai mică mănăstire ctitorită de Ștefan cel Mare și singura destinată să fie mănăstire de maici. Era destinată în special îngrijirii răniţilor în luptele purtate în vecinătatea Cetăţii de Scaun a Sucevei. Bolnavii și răniții erau îngrijiți în bolnița mănăstirii. Din pictura interioară a Bisericii din Pătrăuți, care s-a menținut cea originală, se remarcă tabloul votiv cu scena „Plângerii” şi „Cavalcada Sfintei Cruci”, o amintire a sentimentelor la adresa otomanilor și a lupelor împotriva acestor năvălitori. Nu trebuie uitat nici tabloul votive în care Ștefan cel Mare e zugrăvit alături de soția sa, Maria Voichița, de fiul său Bogdan al III-lea si de cele două domnițe, Maria și Ana.
*În curtea bisericuței, care îmbină elementele artei sacre bizantine, gotice și renascentiste, nu rata micuța masă din piatră numită de localnici “Masa lui Ștefan”. Poate că iți va părea cunoscută, căci Brâncuși se pare că s-a inspirat de aici pentru a crea “Masa Tăcerii”.
-Cum ajungi la Biserica Sf. Cruce din Pătrăuţi. Ansamblul Bisericii Înălțarea Sfintei Cruci se află în Pătrăuți, la13 km de Suceava. Ajungi aici prin DJ208V și DN2/E85.
Mănăstirea Humor (1530). Are hramul Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe, a fost ridicată în anul 1530 de Teodor Bubuiog, logofătul lui Petru Rareș, la recomandarea voievodului. Biserica Mănăstirii Humor are o arhitectură deosebită, cel puțin dacă avem în vedere faptul că aici apar, pentru prima dată în Moldova, pridvorul deschis și tainița, încăperea de deasupra camerei mormintelor.
În plus, biserica Mănăstirii Humor nu are turlă, dar te așteaptă cu un frumos pridvor cu arcade. Pictura interioară a Mănăstirii Humor este opera zugravului Toma din Suceava și datează din anul 1535. Frescele exterioare, semnate tot de Toma, au culori calde, dar dominantă este nuanța roșu-ocru. Se remarcă frescele cu teme precum “Maica Domnului cu pruncul”, “Asediul Constantinopolului” , “Judecata de Apoi” și “Arborele lui Iesei”.
-Cum ajungi la Mănăstirea Humorului. Din Suceava sunt 43 de kilometri pe DN17/E58 iar din Gura Humorului e și mai aproape, doar șase kilometri, prin DJ177.
Sucevița -Biserica ”Învierea Domnului” ( 1583). Construcția mănăstirii Sucevița, ridicată la finele secolului al XVI-lea, a fost inițiată de Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuți, viitorul mitropolit al Moldovei. Lăcașul de cult este atestat pentru prima dată în august 1583, din vremea domnitorului Petru Șchiopul. Iar 12 ani mai târziu, în 1595, domnitorul Ieremia Movilă adaugă atât zidurile exterioare de apărare și turnurile de incintă, care îi conferă imaginea de cetate medievală cât și casa domnească și chiliile. Tot din aceast an datează și frescele exterioare, culorile predominante fiind verdele crud și roșul. Pictura exterioară impresionează cu scena “Scara Virtuților”, “Arborele lui Iesei”, “Rugăciunea tuturor sfinților”. La Sucevița există și un muzeu unde sunt expuse obiecte bisericești, broderii și manuscrise.
*Compuse din sute de scene, frescele Mănăstirii Sucevița sunt precum o Biblie ilustrată, cu scene de la “Facerea Lumii“ până la “Apocalipsă”, dar definitorie pentru Sucevița este “Scara Virtuților”-“Scara Sfântul Ioan Scărarul”, considerată o capodoperă a picturii medievale. Ea redă ascensiunea spirituală prin care omul poate dobândi paradisul, prin credință și fapte bune.
*Din punct de vedere cronologic, Sucevița este ultima și cea mai mare mănăstire cu frescă pictată la exterior din nordul Moldovei. Pictura exterioară a Mănăstirii Suceviţa este cea mai bine păstrată din grupul bisericilor moldoveneşti.
*Paul Henry credea despre picturile de la Suceviţa că sunt “testamentul artei moldoveneşti”.
*Mănăstirea Sucevița are și un muzeu cu obiecte aparținând domnitorilor și domnițelor și obiecte vechi bisericești. De vechile case domnești mai amintesc încăperile și beciurile întunecoase, unde legendele spun că ar fi fost adăpostite averi mari.;
-Cum ajungi la Sucevița. Sunt 55 km de la Suceava, prin DN2/E85, DN2H și DN17A până la Sucevița, satul în care se află mănăstirea cu același nume.
Mănăstirea Moldoviţa, hramul “Bunei Vestiri“ ( 1532). Mănăstirea Moldovița a fost ctitorită în anul 1532 de domnitorul Petru Rareş, în apropierea unei biserici mai vechi ridicate de Alexandru cel Bun, care a fost dărâmată de o alunecare de teren. Mănăstirea Moldoviţa este a doua, și ultima, mănăstire din Moldova de nord construită cu pridvor deschis. Petru Rareş dispune și construcția de ziduri și turnuri de apărare, Moldovița devenind astfel o biserică fortificată.
*Picturile murale din interiorul și exteriorul mănăstirii Moldovița datează din 1537, tema lor principală fiind “Asediul Constantinopolului” culorile dominante fiind roșu-brun. Pe fațada sudică a Mănăstirii Moldovița se află “Imnul Acatist”, una dintre cele mai frumoase reprezentări iconografice pe care le puteți admira la mănăstirile din Bucovina. La interior se remarcă scenele “Coborârea de pe Cruce” și mai ales “Răstignirea”, care sunt adesea asemănate cu arta italiană. În Muzeul Mănăstirii Moldovița puteți se păstrează atât manuscrise și icoane vechi cât și tronul lui Petru Rareș.
-Cum ajungi la Mănăstirea Moldoviţa. Mănăstirea Moldovița se află în localitatea Vatra Moldoviței, iar accesul se face prin DN17 A, din Câmpulung Moldovenesc sau din Rădăuți, trecând prin Marginea.
Sper că ți-a plăcut acest material, că te-a informat sau te-a făcut să visezi și te-a motivat pentru următoarea călătorie! Te aștept să ne te alături pe Facebook !
Visează, iubește, călătorește! Drum bun!
Confirmări/Notificări