Autoritatile din Venetia si-au intensificat eforturile pentru a salva orasul de la invazia Marii Adriatice, care ameninta, din ce in ce mai mult, aceasta bijuterie de oras. O alta provocare pentru cei aproximativ 11.000 de locuitori ai oraselului de pe Laguna e aceea ca terenul se inclina in zona de est, adaugand inca un hop de trecut pe lista supravietuirii Orasului Dogilor.
Viitorul incert al acestui oras minunat nu este insa singurul motiv pentru care merita sa vizitati Venetia.
Grand Canale, vedere de pe Podul Rialto
Daca iubiti arta, istoria, misterele sau pur si simplu sunteti romantici, atunci acest orasel vi se va „lipi de suflet”. Parca special creata pentru indragostiti, Venetia este un regal pentru cei romantici. Acelasi lucru l-ar putea spune si iubitorii de arta, sub toate manifestarile sale, precum si cei ai istoriei, dar nici cinefilii nu vor fi dezamagiti sa calce pe urmele personajelor preferate. Indiferent din ce categorie faci  parte, vei constata ca Venetia va continua sa te atraga, pentru ca fiecare data iti lasa ceva de descoperit, o tema de aprofundat, pentru data viitoare.
In ciuda problemelor legate de degradarea cladirilor, a poluarii, a migratiei populatiei tinere si a amenintarii permanente a apelor, Venetia a reusit sa-si pastreze, cu eforturi evidente, destul din stralucirea puterii pe care a detinut-o odinioara.
Venetia de sus. Prima impresie e inselatoare. 
Prima imresie din Venetia. La prima vizita la Venetia, prima impresie a fost usor dezamagitoare. Prea multe cladiri gri si caramizii, fara personalitate, un ditamai blocajul in trafic la intrarea dinspre pod, lume „ca la balamuc”. La portile Venetiei domnea haosul. Nici macar nu era perioada celui mai celebru carnaval din lume, Carnavalul de la Venetia, care are loc in fiecare an la finele lui ianuarie-inceputul lui februarie.. Insa eram pregatita pentru surprizele Venetiei… chiar si pentru cele mai putin bune !
Ajunsesem in Venetia gata sa infrunt un miros persistent de apa statuta, o atmosfera greu de respirat, sa vad gunoaie plutind pe apa, printre gondole și sa fac fata cu stoicism aglomeratiei. Sa nu mai amintesc de preturile mari, pe masura renumelui acestei destinatii. Aglomeratia si preturile au fost singurele aspecte neplacute in Venetia. Prea putin puternice pentru a-mi potoli dorinta de a ma reintoarce in Laguna. Pentru ca, pe masura ce am patruns un pic mai adac in acest taram dintre ape si pamant, impresiile s-au schimbat radical. Mi-am dat seama rapid de ce Venetia este atat de faimoasa si de iubita.
 
Nu fara motiv, „franturi” din Venetia, oras spectaculos si unic, au fost copiate, reproduse pur si si simplu, de cluburi de turism din lume. Si orase de pe tot mapamondul, foarte frumoase de altfel, se multumesc sa fie supranumite „Venetia Nordului”, „Venetia Sudului” sau „Mica Venetie”…
Oricat ar incerca unele destinatii sa castige un plus de imagine de pe urma Venetiei originale, este clar ca nu mai exista niciun oras in lume construit pe 120 de insulite, cu o asemenea istorie in spate, de stapana a marilor, a comertului, a artelor.
Filme celebre turnate in Venetia. Venetia este preferata in continuare de regizori de succes ca locatie de film, pelicule mai noi sau mai vechi avand ca scena frumoasa Serenissima. Amintesc doar de cele mai celebre filme precum cele din seriile “Indiana Jones”( “Indiana Jones si ultima Cruciada“), “James Bond- Moonrakker“ (1979, cu Roger Moore), “Moarte în Venetia“,“Turistul”( Angelina Jolie si Johnny Depp, lansat in 2010) , “Aripile Porumbitei” (Franta 1981 si UK in 1987), “Jobul italian” ( cu Eduard Nordon, Jason Statham si Charlize Theron) sau “Summertime” ( din 1955 cu Katherine Hepburn).
Iar la Festivalul de Film de la Venetia, care are loc, incepand din anul 1932, pe insula Lido, la sfarsitul lui august-inceputul lui septembrie, se ingramadesc toate celebritatile momentului. Daca nu-si imbogatesc palmaresul cu un premiu castigat la cel mai vechi festival de film din lume, se multumesc sa straluceasca pe vestitul „Covor rosu” al Bienalei.
In departare, Podul Rialto 
Probabil unicitatea Venetiei vine si din faptul ca, avand permanent sabia invaziei apelor deasupra capului, urbea reuseste sa exemplifice pe viu ca nimic nu este vesnic pe aceasta lume, nici macar lucrurile unice si marete. Pana la acel final pe care nimeni nu si-l doreste, Venetia rezista si devine din ce in ce mai frumoasa.
 
O calatorie inapoi in timp, cu vaporetto
Calatoria inapoi in timp incepe cu primul pas pe vaporetto, din Statione. „Scaldate” de apele verzi si destul de curate, cladiri de sute de ani stau tacute la soare sustinute in apa de coloanele lor dantelate. „Mina” destul de trista a unora dintre aceste cladiri coscovite este inveselita de coloritul viu, in concordanta cu nuantele originale, al caselor proaspat renovate.
Imaginea necosmetizata a Venetiei
Statia vaporetto
Zeci de palate, unele mai mici, altele de-a dreptul impozante, strajuiesc “Canal Grande”, unele norocoase sa fie restaurate, altele asteptandu-si triste dreptul la vremuri bune. In unele palate functioneaza hoteluri exclusiviste, unele gazduiesc cazinouri, in timp ce in altele chiar traiesc urmasii nobililor veniti in vacanta…VIP-uri precum Woody Allen s-au indragostit de orasul de pe Kaguna, cumparandu-si palate pe malul Canal Gande si ingrijindu-se, prin implicarea activa in salvarea Venetiei, ca investitia sa nu fie una proasta. Coscovite sau nu, toate casele pastreaza intre pereti o istorie care pare ca mai are multe de spus, multe de ascuns.
Ponte di Rialto, podul intre doua Venetii
Daca ati ales vaporetto, atunci  nu ratati o escala la Ponte di Rialto-Podul Rialto, cel mai vechi pod de aici. Podul Rialto. Cu o istorie de care unii s-ar simti rusinati-altadata fiind loc de „expunere” a damelor de consumatie –Ponte di Rialto strajuieste acum terasele si magazinele de pe cheiul Grand Canale. Odinioara punte de legatura intre sedii de banci (dupa anul 1.200), Podul Rialto este in acelasi timp si o punte catre Venetia “terestra”, care ascunde numeroase surprize.
Chiar în stanga podului, ascunsa printre coloane, se afla una dintre putinele piete terestre de fructe si legume, de unde pot fi cumparate si souveniruri mai ieftine. Perimetrul din stanga Podului Rialto iti permite sa respiri putin din atmosfera in care traiesc venetienii de rand: simplu, fara pretentii, departe de vacarmul turistic, in case mici si vechi, cu rufe la ferestrele mici.
 „Pierde-te” pe stradutele misterioase 
Coborand scarile in dreapta Podului Rialto urmezi cel mai aglomerat ‘traseu” la pas catre Piata San Marco, dar care trebuie parcurs pentru ca asa ai ocazia sa cunosti mai bine ceea ce a fost cea mai puterica Republica Maritima. Daca ai mai mult timp, este chiar indicat sa o iei pe jos pe stradutele Venetiei, care se intalnesc din cand in cand in mici piatete, impante de restaurante unde poti gusta o pizza sau macar un gellato la cornet.
Drumul pe jos de la Rialto pana la Piazza San Marco nu dureaza, pentru cei grabiti, mai mult de 15 minute, dar este pacat sa nu va opriti putin pe traseu, macar pentru a va pierde in multimea de turisti. Asta daca nu va intereseaza arhitectura sau arta, caci atunci datele problemei se schimba, sigur nu mai puteti trece chiar asa „neatenti” la coloanele dantelate ale fatadelor, la usile monumentale sau la ferestrele misterioase.
Nu ratati in Venetia!
*Piazza San Marco, inima orasului, reuneste toate simbolurile care au facut orasul-stat celebru: de la religie si putere politica, la justitie si cultura. Cum puterea si influenta politica si militara a Venetiei s-a stins, peste toate se manifesta acum vizibil arhitectura impresionanta, capitol la care Basilica san Marco se remarca de departe.
*Scena a ceremoniilor, a proceselor si executiilor destul de frecvente odinioara, Piazza San Marco gazduieste in prezent, la inceputul lunii februarie, vestitul Carnaval de la Venetia. Dar nu trebuie neaparat sa ajungi aici in timpul Carnavalului venetian pentru a face o „baie de multime”, cu atat mai mult cu cat in interiorul Piazza San Marco sunt sute de locuri la terase, unele cam scumpe.
*Lasati-va supravegheati in Piazza San Marco de porumbeii aproape domesticiti, pe care-i puteti hrani cu graunte cumparate de la vanzatorii autorizati si de cei 14 lei inaripati, paznicii de la inaltime ai Pietei San Marco.
*Basilica San Marco se bazeaza pe 500 de columne, la baza carora carora se intind 4.000 metri patrati de mozaic migalos realizat. La origine o biserica ridicata in onoarea patronului spiritual al orasului- San Marco, Basilica San Marco este azi imaginea la scara redusa a istoriei Venetiei, o imbinare fastuoasa a stilului bizantin, gotic si cel rasaritean.
Piata San Marco
*Forma actuala a Basilicii San Marco dateaza din 1063, dupa ce constructia initiala, demarata la inceputul anilor 830, a ars in timpul unei revolte populare.
*La cativa metri se afla Palatul Dogilor, locul unde-si exercitau puterea conducarii Venetiei. Palatul, al carui exterior atrage privirea, a fost construit  intre secolele 14 si 16 peste un castel cu turnulete.  Fatada dantelata este sustinuta prin doua randuri de arcade, la fel de delicat realizate. Inauntru te asteapta o alta frantura de istorie: luxoasele apartamente ale dogilor, birourile cancelariei si antecamera armurierilor contrasteaza  cu si salile  de judecata sau inchisorile. De departe cea mai grandioasa este Maggior Consiglio, care putea adaposti aopoape o mie de nobili.
*Nu departe se afla Turnul Clopotului, inalt de aproape 100 de metri. Privelistea din varful turnului te face sa-ti spui ca merita sa stai la coada de zeci, chiar cu alte sute de persoane, mai ales daca esti pasionat de fotografie.
*„Puntea suspinelor’, altadata ultimul drum pentru condamnatii la moarte. Sentinta care nu a fost acceptata de Casanova, care a reusit sa fuga de aici în 1756, dupa ce a fost condamnat pentru comportamentul sau si pentru insultele aduse religiei.
Trei perlute: Insulele Murano, Burano si Lido 
Din Venetia puteti lua vaporasul, cu un  abonament pe o zi sau pentru 48 de ore ( de la 12 euro/persoana), catre pitorestile insulite Murano sau Burano. Pe drum veti putea observa sediul pompierilor-“Vigili del fuoco” ca si cel al spitalul comunei Venezia, cu salupele echipate specific trase pe chei.
Catre Murano, Burano si Lido
* Prima insula, Murano, este vestita prin sticlaria realizata de mesterii locali. Sticlari din micile fabrici dau reprezentatii ale fabricatiei podoabelor“pe viu”, insa productia este acum in totalitate automatizata. In Murano, ca si in Burano, puteti intalni “aprozarele” locale, salupe care circula zilnic pe canale, pentru a-i aproviziona pe localnici cu legume si fructe. In drumul spre Burano, la cateva sute de metri se odihneste Insula Armenilor, loc de veci plin de verdeata la propriu pentru cei plecati dintre noi.
Asa se fabrica sticla de Murano…dar doar pentru turisti. Procesul de fabricatie e tehnologizat complet.
* Insulita Burano, celebra prin goblenurile sale fine, se mandreste si cu o istorie veche, fiind atestata din vremea romanilor. Insulita, de numai cateva sute de metri patrati, pastreaza intacte cele trei biserici. Aveti grija sa nu va lasati “purtat de val” in Burano, pentru ca ultimul vaporas pleaca inainte de ora 17, iar odata cu aceasta se inchid si cele cateva terase din micul centru.
* Vaporetto sau motoscaful va pot conduce spre celelalte trei insulite “satelite” Venetiei, fiecare cu istoria si farmecul sau. “Lido di Venezia”, o fasie de pamant lunga de 12 kilometri, vestita inca de acum 60 de ani prin plaja si hotelurile sale scumpe, este locul unde Visconti a turnat unul din filmele sale (Moarte la Venetia) si care gazdueste azi Festivalul de Film.
Ce sa vezi, sa faci si unde sa mananci in Venetia 
 
1. Lasati-va „pierduti” prin labirintul de stradute, arcade si poduri din Venetia. Aceasta e o experienta care va garanteaza ca nu veti uita orasul. Venetia este plina de mistere, iar casele, palatele vechi marginite de canale sau de stradute umbroase si stramte par scene perfecte pentru diverse intrigi amoroase sau filme istorice. Venetia este un loc numai bun pentru „De-a v-ati ascunselea”, oriunde vei gasi ceva interesant de vazut, de descoperit!
O plimbare la pas pe stradutele Venetiei, oras construit pe aproximativ 120 de insulite, legate intre ele prin zeci de poduri suspendate deasupra canalelor, este prilejul unei vizite inapoi in timp, in vremea cand navigatorii venetieni dominau marile, iar negutatorii sai se imbogateau, construind palate. Prosperitatea celei care 1.000 de ani, cat a fost o puternica Republica Maritima, a atras aici nu doar artisti ci si bancheri si curtezane, iar stralucirea celui care a fost odata cel mai bogat oras al Europei se mai observa inca.
Nu intrati in niciun muzeu pana nu ati facut cel putin o plimbare, la picior, pe stradutele Venetiei!
2. Vizitati Piata San Marco, mai ales atunci cand e mai putina lume (ceea ce este greu, pentru ca va trebui ori sa va treziti foarte devreme, ori sa va duceti la culcare foarte tarziu) pentru a va putea bucura in voie de atmosfera si monumentele de aici.
Piata San Marco este „esenta” Venetiei, cu o serie de obiective celebre care merita vizitate. Amintesc de   Palazzo Ducale sau Palatul Dogilor, cu a sa arhitectura gotica – si Campanile, turn de 100 de m din secolul al VIII-lea care strajuieste orasul. Se poate urca in Campanile, pentru o priveliste de nota 10 a Venetiei de la inaltime. Tot in piata San Marco se gasesc si alte cladiri precum Ala Napoleonica (construita de Napoleon), cu Muzeul Civilizatiei Venetiene, Turnul cu Ceas – Torre dell’Orologio si o serie de cafenele unde puteti sa va relaxati privind la vanzoleala specifica acestui loc.
3. Vizitati Basilica di San Marco. Nu aveti cum sa o ratati, cred ca toata lumea merge in Piata San Marco si la Basilica pentru ca in Venetia toate drumurile aduc aici. Este un monument impozant, impresionant prin arhitectura si istorie, care gazduieste si muzee, detalii la http://www.basilicasanmarco.it.
Detaliu de pe Basilica di San Marco
4. Plimbati-va cu Vaporetto pe Grand Canale, pentru a va bucura de privelistea romantica si pentru a imortaliza momentele Dvs in Venetia in niste fotografii deosebite.
5. Vizitati insulele Murano si Burano, care au o atmosfera diferita de cea din Venetia, fiind mult mai linistite si mai rustice. In Burano puteti lua masa la Tratorria di Gatto Nero, recomandat de vestitul Antonio Burdain sau la L’Osteria ai Pescatori, recomandat de mine :). De la Burano puteti lua un vaporas pana la Torcello, o insulita locuita de o „mana de oameni”.
„Aprozarul ” local din Murano
Strada „mare” din Murano
Lido di Venetia
6.Vizitati Podul Rialto, loc cu o istorie destul de controversata, fiind deopotriva rau-famata, locul unde se expuneau curtezanele, sau unde existau sedii de banci. Astazi, Podul Rialto este una dintre locatiile perfecte pentru fotografii deosebite, vecinatatea sa fiind impanzita de restaurante si hoteluri cam scumpe.
7. Nu ratati Piata Rialto din apropierea podului Rialto, unde daca nu cumparati suvenire pentru cei de acasa, puteti sa va luati fructe sau chiar legume si peste 🙂
Lucruri mai puţin ştiute despre Venetia
•Simbolul acestui oras supranumit Iluminata (Serenissima), Republica Leilor (La Repubblica del Leone) si Republica Sfantului Marcu (Repubblica di San Marco) este leul cu aripi. O traditie venetiana veche spune ca un inger a luat forma unui leu inaripat si i s-a aratat Sfantului Apostol Marcu, caruia i-a spus ca aici este locul in care se va odihni si oamenii i se vor inchina. Moastele Sf Apostol si Evanghelist Marcu, ocrotitorul Venetiei, se afla in Basilica San Marco din Piata San Marco.

• Venetia a fost fondata in jurul anului 410 pe terenurile mlastinoase de langa mare pentru a-i feri pe locuitorii sai atat de atacurile dinspre uscat cat si de cele de pe apa.Pozitia sa i-a pecetluit soarta de putere maritima pe care orasul a dobandit-o peste secole.
• Orasul Venetia este construit pe 118 insulite si doua canale, legate de un numar de 417 poduri, din care 72 sunt private. Cel mai nou pod al Venetiei a fost proiectat de marele arhitect spaniol Santiago Calatrava, in 2008, peste Canal Grande. Din cele peste 400 de poduri, 300 sunt de piatră, 60 de otel, restul fiind din lemn.
• Exista cinci clopote in clopotnita Basilicii Sf. Marcu , fiecare cu functia sa. Astfel, ” Maleficio” a avut rolul  de a anunta sentintele capitale pronuntate în Palatul Dogilor, in timp ce „Marangona”,cel mai mare dintre clopote, marca inceputul si sfarsitul programului tamplarilor de la Arsenale. „Marangona” a fost singurul clopot care nu a fost distrus la prabusirea clopotnitei, in anul 1902. ” Mezzana ” rasuna doar la amiaza, „Pregadi „, anunta intalnirile de la Palazzo Ducale iar ” Trottera ” invita nobilii la reuniunile de la Palazzo Ducale.
• Cel mai des întâlnit prenume în Venetia este Vianello, urmat de Scarpa.
• Vaporetto, vaporasele care asigura transportul in comun in Venetia si insulitele-satelit, au fost introduse pentru prima data în 1881, cu ocazia “Congresso di Geografia”.
„Industria” telegondolelor
Lido di Jesolo, o statiune marina din apropierea Venetiei

#consilierturism #triptips #sfaturidecalatorie #italia #travelblogger #venetia

Visează, iubește, călătorește! Drum bun! 

Sper că ți-a plăcut acest articol și că te-a inspirat ! Intră în povestea noastră, vino alături de noi pe Facebook ! Îți mulțumim pentru Like și Share, așa ne arăți că apreciezi ceea ce facem ? !

 

 

error: Acest continut este protejat!!

Pin It on Pinterest

Share This